În sesizare, Avocatul Poporului a atacat mai multe dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Instituția considera că acestea aduc atingere mai multor prevederi din Constituţie.
”Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora ”organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi”, respectiv ”Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar ”Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică”, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, scria Avocatul Poporului în sesizarea depusă la CCR.
În continuare, se arăta că, fiind vorba despre un act administrativ, conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. ”Or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti”, mai arăta Avocatul Poporului.
Marți, în urma dezbaterilor, judecătorii CCR au decis că textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar, nu aleatoriu, componența completelor de judecată este constituțională.
Potrivit CCR, legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii acestora, precizează Curtea Constituţională a României în minuta deciziei de respingere a sesizării Avocatului Poporului.
”Curtea Constituţională a constatat, în esenţă, că legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate (a se vedea art. 29 din Legea nr.78/2000), în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, precum în cauza de faţă (art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004), decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere”, se arată într-un comunicat al instituției.
Curtea a constatat și că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege.
”Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor (art.29 alin.(1) teza întâi şi art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora”, mai precizează sursa citată.
