Banca centrală a Elveţiei a anunţat o pierdere de 10 miliarde de dolari pentru anul 2013, cauzată în principal de devalorizarea aurului, astfel că instituţia cu sediul la Zurich a anulat plata dividendelor, pentru prima dată în istoria sa de 107 ani, potrivit Mediafax.
Datorită câştigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 10 miliarde de dolari.
Pe lângă anularea dividendelor pentru anul trecut, banca a precizat că nu va putea face transferuri suplimentare către cantoane şi către guvernul central pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăţi sunt finanţate din profit.
Aurul a provocat astfel pierderi pentru prima dată în ultimii 12 ani, afectând colecţionari de monede, bănci centrale sau investitori de renume precum miliardarul american John Paulson.
Băncile centrale înregistrează probabil cele mai mari pierderi. Deţinerile de aur ale băncilor centrale s-au depreciat în primele 10 luni ale anului trecut cu 350 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street Journal, care se bazează pe datele Fondului Monetar Internaţional.
Pe de altă parte, dacă investitorii, inclusiv băncile centrale, nu vor vinde aurul pe care îl deţin la preţurile actuale, pierderile vor rămâne pe hârtie.
Majoritatea băncilor centrale acumulează rezerve de aur pentru a genera încredere în moneda locală sau ca strat suplimentar de protecţie faţă de şocuri financiare, acordând mai puţină atenţie performanţelor metalului preţios pe burse.
Statele Unite deţin cele mai mari rezerve de aur din lume, de 8.133,5 tone la finele lunii noiembrie, potrivit FMI. Rezervele SUA nu sunt însă evaluate la preţul pieţei, ci prin lege: Trezoreria evaluează aurul pe carel deţine la 42,22 dolari pe uncie, ultima modificare a acestui nivel datând din 1973.
În urma volatilităţii de anul trecut, cei mai cunoscuţi investitori în aur, John Paulson şi George Soros, şi-au redus semnificativ deţinerile de active pe piaţa aurului. Multe state dezvoltate şi-au redus de asemenea deţinerile de aur în ultimul deceniu, preluate predominant de băncile centrale din ţări cu economii emergente, care au apelat la metalul preţios în încercarea de a-şi diversifica rezervele, constituite predominant în dolari şi alte valute.
Rezervele de aur ale băncilor centrale la nivel global sunt evaluate la 1.350 miliarde de dolari la finele lunii octombrie, în urcare cu 60% faţă de nivelul din anul 2008. Banca centrală a Elveţiei deţinea peste 1.000 tone de aur la sfârşitul lunii septembrie.
