Au crescut costurile cu salariații în ultima parte a anului trecut. Care este domeniul cu cea mai importantă mărire

Astfel, faţă de trimestrul III 2020, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut la majoritatea activităţilor economice.

Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%).

Cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).

La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare), s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%).

Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a urcat la majoritatea activităţilor economice.

Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.

De asemenea, INS menţionează că, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe) (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte) (non-salariale) cu 9,15%.