”În zona ambulatoriului de specialitate şi zona medicinei primare avem doar 12,4% din cheltuieli, iar în zona prevenţiei un neglijabil 1,4%. Dacă ne uităm ce se întâmplă în acest PNRR, observăm ceva diferit. Observăm că prioritatea e reprezentată de trei spitale regionale, reabilitarea unor spitale, digitalizare şi cercetare medicală. Toată zona aceasta care ar trebui să crească, ar trebui să devină o prioritate, pentru că oamenii au nevoie de servicii medicale în apropierea domiciliului, să aibă acces uşor la servicii medicale, iar lucrul aceasta să nu îi împovăreze financiar, acest lucru este important. (...) În mod evident, ar trebui să existe o strategie naţională de dezvoltare a unor servicii de asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală ambulatorie de specialitate şi aici aş extrapola puţin spre zona de sănătate publică, pentru că, aşa cum avem nevoie de o sănătate publică bine articulată la nivel naţional, cred că anumite servicii de sănătate publică, inclusiv serviciile medicale preventive ar trebui să se dezvolte la nivel comunitar”, a spus Rafila la conferinţa online ”Sistemul sanitar românesc. Probleme. Performanţe. Perspective”, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.
Reprezentantul României la OMS a subliniat că serviciile de asistenţă medicală comunitară trebuie să integreze medicina primară, activităţi preventive, de planning familial, sănătatea mamei şi copilului. Medicul a adăugat că ar fi fost bucuros dacă aceste aspecte s-ar fi regăsit în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Cele mai mari discrepanţe în raport cu celelalte state UE vizează îngrijirile pe termen lung şi prevenţia, mai spune Rafila.
”Erau nişte cifre absolut jenante pentru România: 66 faţă de 588 euro, cred, pe an în ceea ce priveşte îngrijirile pe termen lung, 17 faţă de 95 în ceea ce priveşte prevenţia. (...) Cred că lucrurile se vor bloca la un moment dat, pentru că vor creşte cheltuielile legate de asistenţa medicală spitalicească până la un nivel care nu ştiu dacă va mai fi sau nu va mai fi sustenabil, dar, cu siguranţă, va creşte şi contribuţia personală a pacienţilor în momentul în care vor accesa serviciile de sănătate”, a adăugat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
Potrivit lui Rafila, sustenabilitatea sistemului de sănătate pentru următorii zece ani este legată de dezvoltarea unor pachete de servicii medicale preventive, ”care să fie reale”, potrivit Agerpres.
