Ioan Pavel plecat din județ a doua zi după fuga lui Ceașușescu și s-a întors acasă, la Timișoara, cu un ARO particular, condus de un om de încredere de la ferma partidului.
După 1989, nu a intrat în politică, nici în afaceri, ci a preferat să rămână un om dedicat profesiei de inginer.
La Timișoara, după Revoluție, a fost directorul Comcerealului din județul respectiv, până când compania s-a privatizat. După aceea a lucrat la o firmă de asigurări până s-a pensionat.
La vârsta de 83 de ani, acesta s-a stins din viață, anunțul făcându-l fiul acestuia.
La Vaslui, cei care l-au cunoscut nu au avut decât cuvinte de laudă și spun că în timpul cât a fost prim secretar, județul a fost răsfățat.
“Veneau oameni din alte județe să cumpere mâncare de la Vaslui, fiindcă noi aveam rafturile pline, grație acestui om”, a spus Adrian Porumboiu, care la acea vreme era directorul executiv al Întreprinderii Comerciale de Stat de Alimentație Publică (ICSAP).
Fiul primului secretar, cel care a dat vestea morții fostului conducător comunist, amintiri din perioada cât a stat la Vaslui
Fiul lui Pavel, tot Ioan, a fost cel care a dat vestea că fostul prim secretar a murit la Timișoara, așa cum și-a dorit, într-o discreție totală.
Acesta își amintește cu drag de județul Vaslui fiindcă reprezintă locul în care și-a petrecut o parte a adolescenței sale. A spus că în această vară vrea să vină cu copilul la Vaslui, să-i arate județul pe care bunicul său l-a condus mai bine de doi ani, relatează presa locală.
Și-a amintit un moment hazliu din perioada cât a stat la Vaslui și astfel a vrut să rememoreze o parte din amintirile cu tatăl său de la Vaslui, acum când cei doi se despart pentru totdeauna: “Veneam de la școală și mă tot opream la telefonul cu firul roșu, pe care tatăl meu mi-a interzis să-l folosesc vreodată. Era acel telefon scurt, cu care vorbeai direct cu Ceaușescu. Eu habar nu aveam, știam doar atât că trebuie să nu ridic receptorul. Și am comis-o! La celălalt capăt al firului am auzit o voce de femeie, care m-a întrebat ce doresc. Eu am spus că vreau să vorbesc cu tovarășul și ce să vezi, mi-l dă pe Ceaușescu. Acesta m-a întrebat ce vreau, cu o voce calmă. Și-a dat seama că sunt un puști. Eu, fâstâcit, i-am spus că îmi este foame. M-a asigurat că vine tata imediat și se rezolvă și cu masa. A venit tata, într-o suflare, că nu știa ce s-a întâmplat și părintește m-a certat, dar nu așa tare. Era mândru că mă descurcasem cu Ceaușescu, dar era speriat. Și uite cum am vorbit eu cu șeful statului, când eram un puști”, a spus băiatul primului secretar, care acum se apropie de 50 de ani.
