Ancheta EPPO, instituția condusă de Kovesi, arată că în perioada 2019-2021, inculpații au creat firme fictive, pentru a obține fraudulos fonduri UE și de la bugetul național, sub pretextul de a-i ajuta pe șomeri să-și îmbunătățească competențele și perspectivele de angajare.
Șomeri instruiți doar în acte
Potrivit rechizitoriului, inculpații au angajat 197 de persoane în cadrul unei scheme frauduloase, care a generat un prejudiciu de 1,6 milioane de euro, sumă provenită în proporție de 8% din bugetul UE și 15% de la bugetul național al României.
Pregătirea profesională a șomerilor nu ar fi avut loc, vreodată. Presupusul grup infracțional ar fi beneficiat de complicitatea unor funcționari publici din cadrul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) din județele Bacău și Neamț, pentru a comite frauda.
În martie și iunie 2024, doi inculpați, inclusiv un funcționar public, au recunoscut faptele frauduloase. Acordurile de recunoaștere au fost depuse la Tribunalul Iași.
În vederea recuperării prejudiciului adus bugetului UE, au fost confiscate deja proprietăți și sume estimate la aproximativ 300.000 de euro.
Kovesi sare în sprijinul lui Lasconi. Cum se implică în campanie de partea reziștilor?
Inculpații riscă peste zece ani de închisoare, iar companiile menționate ar putea primi amenzi de până la 420.000 de euro.
Sere cu acte false, în Giurgiu
Într-un alt dosar, procurorii EPPO din București au depus rechizitoriu împotriva a doi inculpați – o persoană fizică și o societate – pentru înșelăciune și fals în legătură cu două proiecte agricole din județul Giurgiu Proiectele au fost finanțate din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală ( FEADR), cu o valoare totală de peste 2,1 milioane EUR.
Din anchetă a rezultat că pârâții ar fi depus documente falsificate și inexacte în timpul procedurilor de achiziție și la depunerea cererilor de plată pentru ambele proiecte.
Aceste proiecte au presupus construirea de sere, inclusiv una pentru cultivarea căpșunilor. În proiectul de construire a unei sere pentru căpșuni, implementat în perioada 2018 – 2021, inculpații sunt bănuiți că au depus peste 130 de documente falsificate, rezultând deturnarea a aproximativ 500.600 de euro (2.721.611 lei), în mare parte de la bugetul UE.
În proiectul de construire a unei alte sere, implementat între 2019 și 2022, inculpații ar fi folosit peste 110 documente falsificate pentru a obține aproximativ 1,6 milioane de euro (8.944.316 lei), din nou în principal din bugetul UE.
Pentru recuperarea prejudiciului cauzat, au fost impuse măsuri asigurătorii, inclusiv sechestru de conturi bancare, mașini și imobile în valoare totală de peste 1,2 milioane de euro.
