"România, din punctul meu de vedere, dar cred că şi al Comisiei, este un stat care şi-a consolidat capacitatea administrativă de absorbţie a fondurilor europene, este un beneficiar net al fondurilor europene la acest moment. De la aderare până în prezent, România are un sold excedentar de 60 de miliarde de euro. Deci, practic este un beneficiar net de fonduri europene, iar acest beneficiu se transformă, se vede, în dezvoltarea economiei româneşti, a infrastructurii sociale şi a infrastructurii mari. Nu pot să nu spun că suntem la un moment de răscruce, în care beneficiem pe de o parte de închiderea exerciţiului financiar 2014-2020, de fondurile din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, de PNRR, dar şi de fondurile din Politica nouă de Coeziune a exerciţiului 2021-2027. Pe partea de exerciţiu 2014-2020 suntem deja la un grad de absorbţie de 90% a fondurilor alocate României pe Politica de Coeziune, iar din ceea ce avem în acest moment la decont, atât la nivelul ministerului pe care îl coordonez, dar şi la nivelul Comisiei Europene, şi ceea ce vom transmite până la final de an, va conduce la un grad de absorbţie pe care îl ţintim de 95 - 98% România este un exemplu din punctul meu de vedere, fiind şi a patra ţară, ca şi mărime a absorbţiei din Uniunea Europeană", a spus Câciu.
Ministrul de resort a adăugat că există proiecte mature în valoare de aproape 10 miliarde de euro pe care România le va muta pe exerciţiul financiar 2021 - 2027.
"Prin gradul de supracontractare sunt în situaţia de a avea proiecte mature pe care le vom muta pe exerciţiul 2021-2027, în valoare de aproape 10 miliarde de euro. Asta înseamnă, pe de o parte, că autorităţile locale, beneficiarii de proiecte au înţeles cât de importante sunt fondurile europene, s-au adaptat foarte rapid şi au consolidat capacitatea administrativă, dar şi instituţiile guvernamentale au fost cele care au răspuns în mod optim la nevoile socio-economice de la nivel local sau regional. Pe de altă parte, nu pot să nu mulţumesc Comisiei Europene pentru modul în care dialogul şi nevoia de a răspunde noilor provocări cu care s-a confruntat Europa şi toate statele-membre au condus la o flexibilizare a măsurilor din politica de coeziune, mai ales pe exerciţiul 2014-2020, în care au trebuit date răspunsuri atât pandemiei, cât şi crizei preţurilor la energie, dar şi în ceea ce înseamnă unele lanţuri de aprovizionare", a menţionat oficialul.
Potrivit sursei citate, Europa anului 2027 va fi o Europă mult mai digitalizată şi mult mai verde decât este în prezent.
"Avem şi o premieră a absorbţiei fonduri europene sau modului în care abordăm implementarea cadrului financiar 2021-2027. Facem acel pas istoric în care avem o descentralizare efectivă din alocări directe către regiunile României. Este primul pas şi ar trebui să reprezinte exerciţiul prin care, în 2027, pe noua Politică de Coeziune, întreaga cantitate de fonduri europene sau întreaga abordare să fie una total descentralizată şi orientată către cetăţean şi comunitatea locală. Dacă noi avem înţelepciunea necesară să putem să avem un exerciţiu fezabil, vom fi un exemplu de bună conduită pentru celelalte state europene şi, de ce nu, să avem un cuvânt de spus în noua programare bugetară 2027-2027. Europa 2027 va fi o Europă mult mai digitalizată. Europa digitală 2027 va fi o Europă mult mai verde decât Europa 2023. Trebuie să înţelegem că nicio schimbare nu se face fără costuri, nicio schimbare nu se face fără sacrificii. Pentru a putea înţelege contextul în care aceste sacrificii se fac, ele trebuie explicate. Costurile trebuie explicate, prezentate transparent şi trebuie arătat care este ţinta, unde vrem să ajungem cu partea de transformare digitală, cum va arăta România în 2027 prin absorbţia de fonduri europene şi nu numai, pentru că avem foarte mult digital şi în programele naţionale", a subliniat Adrian Câciu.
Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor organizează, marţi, la Palatul Parlamentului, conferinţa cu tema "Transformarea verde şi digitală finanţată din fonduri europene". Evenimentul este realizat în colaborare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) şi cu Grupul S&D din Parlamentul European, reprezentat de către vicepreşedinta Rovana Plumb.
Discuţiile se axează pe "Politica de Coeziune a Viitorului: Reconcilierea Tranziţiei Industriale cu Provocările Teritoriale".
