"Pana maine dupa amiaza avem praf saharian. Valul a intrat de astazi prin vestul tarii. Timisoara pare cea mai acoperita. Moldova si Dobrogea, de aceasta data, sunt mai putin maturate de val. Praful saharian are parti bune dar mai ales parti neplacute.
Praful ridicat in aer perturba dinamica norilor si a precipitatiilor. Uneori, in conditii date, tempereaza fenomenele meteo, adica devin mai blande. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci cand acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful contine particule micrometrice. In aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficienta energetica a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiatiei ce ajunge pe panouri.
Praful are si un efect vital pentru viata plantelor din sol, din mari si oceane. Continutul mare de fier si fosfor asigura hrana acestor plante. Cele din apa, fitoplanctonul, reprezinta rezervorul principal de oxigen pentru noi toti, pentru toate vietuitoarele.
Este asadar un bun fertilizant al solului si util/hrana pentru fauna acvatica dar contribuie in aer la poluare, produce o reducere a radiatiei solare care ajunge la sol, modifica caracteristicile aerosolilor (modificari fizico-chimice, adica pot induce modificari in varii procese meteorologice), incalzeste gheata (topindu-se mai repede sub radiatia solara) si, mai important, in drumul lor lung prin aer, poate culege agenti patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetatie, etc) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani in urma au fost facute teste complexe", a scris, pe Facebook, Silviu Gurlui.
