România nu are niciun temei să acuze Ucraina că nu respectă Convenţia
de la Espoo, afirmă comunicatul misiunii diplomatice, care subliniază
că "în mod regretabil" România interpretează incorect un document al
părţilor la Convenţia de la Espoo. Ambasada mai atrage atenţia că
Ucraina nu a fost niciodată de acord că ar exista în mod categoric un
impact negativ asupra mediului al proiectului Bîstroe, ci doar a admis
că poate exista o asemenea probabilitate, pentru ca ulterior să
evalueze consecinţele ca fiind "locale şi limitate".
Comunicatul Ambasadei ucrainene vine după ce marţi Cosmin Dinescu,
director general pentru afaceri juridice în cadrul MAE şi fost coagent
al României la Haga în procesul avut cu Ucraina pentru delimitarea
platformei continentale, a declarat că proiectul Canalului Bîstroe este
în continuare în afara dreptului internaţional şi nu există vreo
confirmare a legalităţii sale de către vreo instituţie sesizată.
Comunicatul misiunii diplomatice nu răspunde însă în mod direct MAE, ci
spune că presa "răspândeşte informaţii" pe care le pune pe seama MAE
român. În consecinţă, comunicatul pare să-şi propună să aducă unele
clarificări destinate presei, căreia, de altfel, în final, autorităţile
ucrainene îi adresează invitaţia de a vizita şantierul Bîstroe
declarându-şi totodată disponibilitatea de a împărtăşi "motivele reale"
ale împotrivirii care există faţă de proiectul ucrainean.
"În ultima vreme presa română, care face referiri la Ministerul
Afacerilor Externe al României şi la Comitetul de Implementare al
Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontalier (Convenţia de la Espoo), răspândeşte informaţii
potrivit cărora Ucraina nu îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile care
îi revin potrivit Convenţiei de la Espoo în realizarea proiectului de
renovare a rutei de navigaţie la mare adâncime Dunăre-Marea Neagră
(Canalul Bîstroe - n.r.)", constată comunicatul Ambasadei ucrainene la
Bucureşti.
"În acelaşi timp, nu poate fi pus la îndoială că, potrivit regulilor de
operare a Comitetului de implementare, Comitetul pregăteşte numai
proiecte de rapoarte ce trebuie să fie aprobate de părţile Convenţiei
Espoo, organismul care adoptă la Reuniunea părţilor decizia finală în
ceea ce priveşte respectarea Convenţiei de către o anumită parte", ţine
să precizeze Ambasada. "Următoarea reuniune a părţilor la Convenţia
Espoo urmează să aibă loc în mai 2011. Această reuniune a părţilor este
cea care va adopta decizia privind conformarea Ucrainei la Convenţia
Espoo", insistă comunicatul Ambasadei.
Comitetul ONU pentru implementarea Convenţiei de la Espoo a atras
atenţia autorităţilor de la Kiev, printr-o scrisoare, că Ucraina nu a
reuşit să demonstreze oprirea completă a lucrărilor la Canalul Bîstroe,
considerând astfel că Ucraina nu îşi respectă obligaţiile şi încalcă
Convenţia. Astfel, în scrisoare se subliniază necesitatea ca Ucraina
să oprească complet lucrările la Bîstroe. "Comitetul reafirmă decizia
prin care cere Ucrainei să oprească toate lucrările legate de faza I şi
faza a II-a Canalului de navigaţie de mare adâncime Dunăre - Marea
Neagră în sectorul ucrainean al Deltei Dunării (Canalul Bîstroe),
inclusiv construcţii, operaţiuni sau lucrări de întreţinere", se arată
în documentul transmis de secretarul executiv al Comisiei Economice a
ONU pentru Europa, Jan Kubis, vicepremierului ucrainean, Hrihori
Nemîria.
Chestiunea în dezbatere se referă la implementarea Deciziei IV/2 a Părţilor la Convenţia Espoo adoptată la 19-21 mai 2008, prin care Ucrainei i s-a cerut să revoce decizia finală din 28 decembrie 2007 privind implementarea fazei a doua a proiectului referitor la Bîstroe şi să nu implementeze faza a doua până nu aplică pe deplin prevederile Convenţiei, precizează comunicatul Ambasadei.
"În mod regretabil, România interpretează incorect apelul de a suspenda activităţile la Canalul Bîstroe - formulat în decizia părţilor IV/2 - ca ţinând tot de faza I a proiectului. În ceea ce priveşte faza I, decizia finală de a o implementa a fost luată în mai 2004, iar părţile Convenţiei Espoo, prin decizia IV/2 din mai 2008, nu cer Ucrainei să revoce decizia finală privitoare la faza I. Deşi aveau posibilitatea de a adopta aceeaşi decizie cu privire la ambele faze ale proiectului, părţile Convenţiei de la Espoo au decis să ceară Ucrainei să revoce numai decizia finală privind faza II", explică Ambasada Ucrainei la Bucureşti.
"În
consecinţă, Ucraina a primit oportunitatea de a finaliza lucrările din
cadrul fazei I a proiectului, ceea ce s-a întâmplat în perioada
2008-2009", precizează Ambasada.
În ceea ce priveşte faza a II-a, Ambasada susţine că în conformitate cu
decizia IV/2, Ucraina a revocat decizia finală privind implementarea
fazei II, a suspendat lucrările la faza II şi până în prezent a
respectat toate prevederile Convenţiei Espoo: a notificat partea
română, a trimis evaluarea privind impactul asupra mediului, a
organizat dezbateri pentru publicul român şi ucrainean şi consultări
româno-ucrainene pe tema impactului asupra mediului pe care îl are
proiectul Canalului Bîstroe, arată Ambasada Ucrainei.
"Astfel, România nu are niciun temei să acuze Ucraina că nu respectă
Convenţia de la Espoo", conchide comunicatul. "Spre marea noastră
surpriză - continuă documentul - România interpretează disponibilitatea
Ucrainei de a participa la activitatea Comisiei de anchetă a Convenţiei
Espoo (2004-2006) şi faptul că Ucraina acceptă un probabil impact
transfrontalier al proiectului Canalului ca şi cum Ucraina ar fi fost
de acord că un asemenea impact ar exista în mod categoric. Este evident
că aprobarea pe care reprezentantul Ucrainei a dat-o evaluării comisiei
de anchetă privind posibilul impact negativ al proiectului asupra
mediului ilustrează abordarea constructivă şi obiectivă a Ucrainei",
explică Ambasada.
Pe baza rezultatelor activităţii desfăşurate de comisia de anchetă,
Ucraina şi-a asumat obligaţia de a întreprinde o complexă monitorizare
ecologică a funcţionării Canalului în cadrul fazei I pentru a preveni
orice posibil impact negativ asupra mediului. Dacă s-ar fi dovedit
semnificativ un asemenea impact, Ucraina ar fi fost gata să refuze
implementarea la întreaga scară a proiectului privind Canalul
Dunăre-Marea Neagă, susţine Ambasada în comunicat.
În prezent, adaugă Ambasada, rezultatele cercetărilor ştiinţifice de
lungă durată (din 2006) în cadrul complexei monitorizări ecologice a
mediului referitoare la faza I dau suficiente temeiuri pentru a evalua
că impactul asupra mediului pe care îl are proiectul (regimul
hidrologic, dinamica morfologică, calitatea apei râului şi a mării,
fauna piscicolă, păsările etc) este unul local şi limitat, care nu duce
la modificări semnificative ale principalelor caracteristici ale
mediului şi la pierderea biodiversivităţii Deltei Dunării.
În scrisoarea transmisă autorităţilor ucrainene, Comitetul de
implementare a Convenţiei Espoo "consideră că documentele transmise de
Ucraina au eşuat în a confirma în mod clar şi lipsit de ambiguitate că
au fost îndeplinite condiţiile impuse". Mai exact, potrivit scrisorii,
documentele transmise de autorităţile ucrainene nu au reuşit să
demonstreze că "toate lucrările, inclusiv operaţiunile şi întreţinerea,
în faza I, au fost oprite şi nici nu au reuşit să arate, în mod separat
pentru faza I şi II, că documentul de la Espoo este aplicat proiectului
în integralitatea sa".
În acest sens, "continuarea lucrărilor la faza I şi II este contrară
cerinţelor Comitetului şi reprezintă o încălcare a Convenţiei",
consideră Comitetul. Mai mult, se arată în scrisoare, continuarea
lucrărilor la faza II a proiectului reprezintă încă o încălcare a
obligaţiilor Ucrainei prevăzute de Convenţie, întrucât procedura
evaluării impactului de mediu transfrontalier a întregului proiect este
încă în desfăşurare şi pentru că nu există nicio decizie finală legată
de faza II, după cum a declarat şi Guvernul ucrainean.
În plus, Comitetul nu este de acord cu interpretarea Ucrainei, care a
sugerat ca evaluarea impactului negativ asupra mediului să fie
efectuată numai asupra acelor elemente care au fost identificate ca
fiind foarte posibil să aibă efecte adverse semnificative asupra
mediului. Comitetul consideră că impactul asupra mediului trebuie să
fie evaluat asupra întregii activităţi propuse.
"Comitetul găseşte astfel că Ucraina este în continuare în
neconformitate în ceea ce priveşte obligaţile sale determinate de
Convenţie, în ambele faze ale proiectului, şi a agreat ca acest fapt să
fie comunicat la următoarea sesiune la care participă statele părţi la
Convenţia de la Espoo", se arată în documentul Comitetului de
implementare, consultat de NewsIn.
În aceste condiţii, comisia va recomanda statelor-părţi să emită un nou
avertisment la adresa Ucrainei sau ca vechiul avertisment existent să
intre în vigoare.
În finalul comunicatului transmis joi NewsIn, Ambasada Kievului la
Bucureşti asigură că "Ucraina este o ţară deschisă şi democratică şi
este gata să faciliteze vizita organizaţiilor internaţionale mass-media
la locul şantierului pentru ruta de navigaţie la mare adâncime
Dunăre-Marea Neagră. Sperăm să împărtăşim informaţii obiective despre
situaţia din Delta Dunării, despre poziţia noastră şi motivele reale
ale împotrivirii care există faţă de proiectul nostru", spune
comunicatul misiunii diplomatice.
Ucraina a încercat în acest an să contraatace România pentru
"nerespectarea obligaţiilor sale de mediu în ceea ce priveşte protecţia
Deltei Dunării". Astfel, Ucraina a sesizat în acest Comitetul de
Implementare - organism fără caracter jurisdicţional special creat
pentru supravegherea modului în care statele părţi respectă prevederile
Convenţiei - la data de 6 martie 2009. Ca urmare a dezbaterilor orale,
Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care îl
va supune pentru observaţii şi comentarii celor două părţi, urmând ca
forma finală să fie adoptată la următoarea reuniune a Comitetului, în
martie 2010. Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii
statelor părţi care va avea loc în 2011.
Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenţiei Espoo a
fost declanşat pentru prima dată de către România, în ianuarie 2007, în
legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În urma demersurilor României,
în mai 2008 statele părţi la Convenţie au decis că Ucraina a încălcat
prevederile Convenţiei şi au cerut stoparea lucrărilor.
Canalul Bîstroe a revenit în atenţia publică în martie, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale.
În schimb,
guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în
ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea
Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri
Ucrainei şi în special regiunii Odesa.
