"Americanii insistă pe două probleme-cheie. Ne cer să suspendăm livrarea către Iran de rachete S-300 şi să susţinem o rezoluţie a Consiliului de securitate al ONU care prevede sancţiuni împotriva Teheranului", a declarat diplomatul.
Preşedintele american Barack Obama şi-a justificat joi decizia de a renunţa la proiectul de scut antirachetă în Europa printr-o reevaluare a ameninţării balistice iraniene, dar, potrivit experţilor, s-a schimbat mai degrabă modul de a reacţiona decât natura ameninţării.
Casa Albă a decis să schimbe proiectul iniţial, concentrat pe ameninţarea cu rachete iraniene cu rază lungă de acţiune, pe un sistem care să apere, în prima fază, europenii de tiruri balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. Obama a explicat că revizuirea acestui proiect se justifică în special printr-o reevaluare a ameninţării balistice iraniene de către serviciile de informaţii americane.
Secretarul apărării, Robert Gates, a argumentat că ameninţarea cu rachete cu rază lungă de acţiune nu este "atât de imediată pe cât se credea anterior". El a subliniat, însă, că Teheranul şi-a accelerat eforturile pentru a obţine o forţă de atac cu rază medie de acţiune, adică între 1.000 şi 3.000 de kilometri.
În luna mai, Iranul a efectuat un test cu rachete cu rază medie de acţiune (aproape 2.000 de kilometri) de tip Sejil, după ce mai făcuse unul la sfârşitul anului 2008.
