"Data de 16 iulie e nenegociabilă, iar România trebuie să închidă
gropile neconforme, pentru care primăriile au negociat acest termen
prin tratat. Pentru că nu vom reuşi, Comisia poate declanşa
infringement-ul. Derularea procedurii de infringement ne lasă,
însă, câteva luni, până la un an şi jumătate, înainte de a se ajunge la
penalităţi", a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului,
Dragoş Năcuţă.
El a adăugat că majoritatea statelor membre din
UE au infringement pentru neconformarea la standardele comunitare în
acest domeniu.
România are 165 de depozite municipale neconforme, precum şi circa
2.000 de gropi comunale care nu îndeplinesc standardele UE.
"În prezent, sunt în operare 165 depozite municipale neconforme şi 26
conforme în zona urbană. Din cele 165 depozite în operare, 64 îşi
sistează activitatea la 16 iulie 2009, iar 101, pentru care s-a obţinut
perioadă de tranziţie, sistează activitatea etapizat până la 16 iulie
2017", potrivit datelor Ministerului Mediului.
În plus, din cele 5.764 de spaţii de depozitare în zona rurală,
inventariate la începutul anului 2009, o parte au fost deja reabilitate
prin închidere sau prin salubrizarea zonei, restul urmând a fi
reabilitate până la data limită pe care România şi-a asumat-o prin
tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
"Toate cele 26 depozite conforme deţin autorizaţii integrate de mediu,
iar depozitele neconforme sunt reglementate din punct de vedere al
protecţiei mediului, fie prin autorizaţii de mediu cu măsuri în vederea
închiderii, fie prin avize de mediu la încetarea activitatii de
depozitare", au mai precizat reprezentanţii ministerului.
La 1 iulie, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Silvian
Ionescu, declara că România are încă 2.297 de depozite de deşeuri
neconforme, cu doar două săptămâni înainte de data limită agreată
pentru conformarea la cerinţele UE în materie de deşeuri.
El a adăugat că primăriile, consiliile locale şi cele judeţene au
început să ia măsuri, "dar asta nu înseamnă neapărat conformare la 16
iulie".
Ionescu a menţionat că, din 16 iulie, toate statele membre ale UE vor
fi verificate, iar procedurile ar putea oferi o perioadă de 2-3 luni
României până la primirea scrisorii de notificare. "Apoi, Guvernul are
o perioadă rezonabilă, de circa trei luni, ca să răspundă", a completat
el.
"Ulterior, DG Environment (direcţia de mediu a UE n.r.) decide dacă
declanşează sau nu procedura propriu-zisă. România mai are două luni să
răspundă şi abia după aceea Comisia Europeană poate sesiza Curtea
Europeană de Justiţie (CEJ) şi poate începe procesul, care poate dura
ani de zile", a mai spus Ionescu.
Oficialul Gărzii de Mediu a explicat că sunt state membre, precum
Polonia şi Irlanda, care au reuşit să scape fără să plătească amenzi
pentru că s-au conformat cerinţelor pe durata derulării procedurii de
infringement.
Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara la sfârşitul lunii mai
că, dacă se va dovedi că perioada de conformare nu a fost respectată
din motive independente de Ministerul Mediului, primăriile vor fi
co-plătitoare la amenzile primite de la Comisia Europeană.
Ionescu preciza că CEJ poate impune o sancţiune care, "după estimările
noastre mai vechi, s-ar situa la 200.000 euro pe zi şi care, potrivit
spuselor ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, va fi transferată
autorităţilor locale care nu şi-au îndeplinit obligaţiile".
România poate primi de la UE fonduri nerambursabile de 1,1 miliarde
euro până în 2013 pentru investiţii în managementul deşeurilor.
În prezent, CE a aprobat României un singur proiect pentru managementul
deşeurilor pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, în valoare de 36 milioane
euro fără TVA.
