Legea moldoveană nu permite deschiderea de secţii de vot în afara
sediilor misiunilor diplomatice, astfel că a fost nevoie de un acord
expres în acest sens al autorităţilor de la Chişinău.
De
altfel, tema deschiderii mai multor secţii de votare pe teritoriul
moldovean a fost discutată joi şi la nivel înalt, între preşedintele
Traian Băsescu şi premierul moldovean Vladimir Filat.
MAE român a anunţat marţi că pentru scrutinul prezidenţial din 22
noiembrie Bucureştiul intenţionează să deschidă în R. Moldova patru
secţii de votare la Chişinău şi câte o secţie la Orhei, Nisporeni,
Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti, Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca. La
alegerile anterioare, MAE a organizat patru secţii de votare, numai la
sediul Consulatului şi al Ambasadei din Chişinău.
Pentru alegerile prezidenţiale din 2009 Ministerul de Externe a decis
creşterea substanţială a numărului de secţii de votare din străinătate,
având în vedere că în anii trecuţi românii din diasporă s-au plâns că
le sunt puse la dispoziţie mult prea puţine secţii.
Astfel, în întreaga
lume, MAE va organiza 294 de secţii de votare, aproape dublu faţă de
cele 153 de secţii organizate pentru prezidenţialele din 2004. Cele mai
multe secţii - 55 - vor funcţiona în Italia, iar 38 vor fi puse la
dispoziţie în Italia şi 28 în SUA.
În străinătate vor fi transmise aproximativ 600.000 de buletine de vot,
iar bugetul total alocat alegerilor din străinătate este de 3,7
milioane de lei noi.
Având în vedere numărul mai mare de secţii, automat, în unele ţări se
va recurge şi la spaţii în afara misiunilor şi consulatelor, potrivit
Oanei Marinescu, director general în Ministerul de Externe. "Este o
chestiune pe care trebuie să o rezolve minsiunile, care primesc din
Centrală acordul pe numărul de secţii, pe baza propunerilor făcute. În
etapa următoare, misiunile trebuie să identifice aceste locaţii care să
corespundă şi asigure organizarea alegerilor potrivit legii", a
evidenţiat Marinescu.