Propunerea a fost făcută în cadrul dezbaterii-atelier cu tema „Bucureştiul şi împrejurimile sale - cum le promovăm?”, unde au fost prezenţi, marţi, pe lângă consilieri din Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, precum şi din partea agenţiilor de turism şi a societăţii civile.
Prevederea care îi vizează pe proprietarii clădirilor de patrimoniu este inclusă în legislaţia franceză şi îşi dovedeşte eficienţa, au subliniat cei prezenţi la dezbatere.
"Clădirile de patrimoniu sunt un bun al întregii naţiuni. O casă veche are dreptul de proprietate destul de limitat de faptul că prezintă interes pentru întreaga comunitate", a mai adăugat Guran.
Alte propuneri făcute în cadrul dezbaterii vizează necesitatea ca, în momentul în care se cere demolarea unei clădiri de patrimoniu sau dintr-o zonă protejată, solicitantul să prezinte proiectul construcţiei care va fi ridicată pe locul respectiv. În plus, proprietarii care au demolat imobile fără autorizaţie ar trebui să poată fi constrânşi să le reconstruiască.
"În Italia se găsesc aproximativ 50% din clădirile de patrimoniu din Europa, iar asta şi datorită faptului că italienii reconstruiesc întocmai obiectivele distruse în mod accidental. De ce să nu procedăm la fel şi noi în cazuri precum cele ale clădirilor din străzile Maria Rosetti şi Visarion nr.8?", a spus arhitectul Casandra Roşu, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării, cu referire la două imobile care au suferit distrugeri în ciuda faptului că se află în zone protejate.
Cu acelaşi prilej, a fost prezentat site-ul administrat de Ordinul Arhitecţilor din România, www.distrugeri.ro, unde sunt prezentate numeroase clădiri de valoare aflate în pericol de prăbuşire.
