Acest vot vine la aproape o lună după cel din Camera Reprezentanţilor, care a aprobat un plan de salvare de 819 miliarde de dolari. Urmează ca o comisie de mediere a celor două camere să armonizeze cele două versiuni.
Varianta finală va fi votată, din nou, separat, de fiecare dintre cele două camere ale Congresului. Doar 3 dintre cei 41 de senatori republicani au votat acest plan.
Preşedintele Barack Obama i-a felicitat pe senatori după vot, dar i-a avertizat asupra urgenţei punerii în aplicare a planului. La rândul său, secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, a anunţat extinderea programului federal de salvare a sectorului financiar în valoare de 700 de miliarde de dolari. El intenţionează să creeze o structură de capital mixt cu participare din partea statului şi a sectorului privat care va reuni fonduri de peste 1000 de miliarde de dolari. Planul său, considerat prea vag, nu a fost primit cu entuziasm pe Wall Street, care a încheiat ziua în scădere cu 4,62 la sută.
Planul are nevoie de cel puţin 60 de voturi în Senat pentru a nu
întâmpina potenţiale greutăţi procedurale, iar democraţii au numai 58
de mandate. "Dacă este foarte costisitor, dacă i se adaugă din nou
cheltuieli inutile, atunci va fi foarte dificil pentru noi să îl
susţinem", a subliniat senatorul republican de Maine Susan Collins,
care a condus eforturile pentru găsirea unui compromis cu democraţii.
Pentru a obţine susţinerea celor trei republicani, Senatul a renunţat
la zeci de miliarde de dolari din versiunea iniţială, inclusiv la 16
miliarde destinate construcţiei de şcoli şi 40 de miliarde pentru
ajutoare directe acordate statelor care se confruntă cu deficite
bugetare importante. Însă Obama a anunţat deja că vrea ca o parte din
fondurile pentru şcoli să fie reintroduse.
Liderul majorităţii democrate din Camera Reprezentanţilor, Steny Hoyer,
a avertizat că negocierile s-ar putea prelungi dincolo de termenul
acordat de Obama, până la mijlocul săptămânii viitoare. Dovadă a cât de
tensionate se anunţă discuţiile, senatorul de New York Charles
Schummer, democrat, a spus, referindu-se la concedierile recente: "După
părerea mea, acest pachet ar trebui să fie mai orientat spre
cheltuielile" pentru crearea de noi slujbe.
Versiunile adoptate de cele două camere conţin reduceri diferite de
impozite pentru refacerea pieţei imobiliare, distruse de criză, dar şi
zeci de miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură, pentru
serviciile medicale şi pentru educaţie.
Singur, pachetul de stimulare are puţine şanse să pună din nou pe
picioare economia, pentru că nu se adresează problemelor din sectorul
financiar. Atât timp cât băncile de confruntă cu pierderi din ce în ce
mai mari şi obţin cu greu bani din sectorul privat, acordarea
creditelor va fi limitată, la fel şi creşterea economică. Administraţia
Obama încearcă să rezolve această problemă printr-un program de salvare
a sectorului bancar, prezentat marţi de secretarul Trezoreriei, Timothy
Geithner.
Republicanii au cerut ca planul de stimulare să se concentreze mai mult
pe reducerile de taxe şi impozite decât pe creşterea cheltuielilor,
care nu va ajuta prea mult economia, din punctul lor de vedere. Dar
Obama a respins această cerere, afirmând că astfel de politici,
adoptate de administraţia George W. Bush, au contribuit la criza
actuală.
Încercând să obţină susţinerea opiniei publice pentru acest plan,
preşedintele a mers în Florida marţi şi se va duce în Illinois în
cursul săptămânii.
Planul prezintă riscuri politice mari pentru ambele partide, în
condiţiile în care circa 838 de miliarde de dolari reprezintă aproape
6% din PIB-ul Statelor Unite şi circa 25% din bugetul federal.
Alegerile legislative de la mijlocul mandatului vor avea loc peste mai
puţin de doi ani şi fără îmbunătăţiri în economie, democraţii ar putea
fi pedepsiţi de alegători şi ar putea pierde controlul în legislativ.
