Despre retragerea României s-a vorbit prima oară în 2005, în contextul
crizei jurnaliştilor răpiţi. PRM anunţa iniţierea unei legi de
retragere a trupelor româneşti din Irak şi Afganistan. PSD solicita
acealaşi lucru.
În iunie 2006, PNL - aliat la guvernare al PD - cere, în CSAT, retragerea din Irak, prim-ministrul Apărării Teodor Atanasiu. Premierul Tăriceanu a declarat că măsura e necesară din cauza lipsei de suport popular, dar şi a eforturilor financiare. Liberalii au fost susţinuţi de PSD, UDMR, PC şi PRM. Numai că Traian Băsescu a apreciat că iniţiativa PNL este inacceptabilă, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a respins propunerea.
Liberalii nu s-au oprit şi au strâns peste un milion de semnături în favoarea retragerii. Scandalul l-a lasat fără portofoliu pe Teodor Atanasiu, iar PNL a fost nevoit să cedeze PD-ului Ministerul Apărării.
Anul 2007 vine cu două noi cereri: una de la PNL si alta de la PSD. Traian Basescu ramâne, însă, ferm pe poziţii declarând că "România trebuie să continue să îşi respecte angajamentele faţă de partenerii americani".
Guvernul Tăriceanu are o prima tentativă de a retrage
trupele din Irak în vara lui 2007, dar preşedintele se opune din nou. În 2008, liberalii uită, cel puţin la nivel declarativ, de retragerea
trupelor. În octombrie, ministrul Apărării Teodor Meleşcanu anunţă că
România e dispusă să rămână în Irak până la finele lui 2009. Dar cere
ca prezenţa militarilor să fie legitimată fie printr-o cerere a
Guvernului irakian, fie prin prelungirea rezoluţiei ONU. Astfel, în
ianuarie 2009, Bagdadul şi Bucureştiul semnează o înţelegere care
prevede că militarii români asigură sprijin umanitar şi medical în
regiunile Tallil şi Bagdad şi desfăşoară activităţi de instruire şi
consiliere pentru membrii Forţelor de Securitate irakiene. Memorandumul
expiră la 31 iulie 2009. Înţelegerea nu a scutit Romania de un nou
scandal.
După vizita lui Traian Basescu în Irak, pe 4 iunie Mircea Geoană, l-a acuzat pe şeful statului că a anunţat data retragerii trupelor fără a avea o discuţie prealabilă cu membrii CSAT şi fără acordul Parlamentului, aşa cum prevede legea. În semn de protest, Geoană se anunţă că renunţă la funcţia de vicepreşedinte CSAT, pe care a obţinut-o după intrarea PSD la Guvernare. La nici o lună, Traian Băsescu anunţă că "de la 1 iulie 2009, participarea României cu trupe în Irak devine zero".