În aproape toată Europa, Partidul Piraţilor este perceput ca o organizaţie care militează pentru download-ul gratuit de pe net. Ei susţin că fac mai mult decât asta şi încearcă să intre în parlamentele naţionale şi în cele europene. Unde să modifice legile informatice şi de drepturi de autor. Tocmai pentru a-i mulţumi şi pe cei înfometaţi de cultură, dar şi pe cei care o produc. Cristi Bulumac, unul dintre piraţii fără partid din România explică de ce e nevoie de prezenţa acestei mişcări în spaţiul public.
Deocamdată aveţi un site. Câţi susţinători aveţi, de fapt, până în acest moment? De câte semnături aţi mai avea nevoie pentru a putea înfiinţa un partid al piraţilor în România?
Iniţiativa are în acest moment aproximativ 1.000 de susţinători care ar vrea să se înfiinţeze partidul. În materie de semnături, legea română, una dintre cele mai restrictive din Europa, obligă la un număr total de 25.000, a căror strângere estimăm că va dura 6 luni. Deoarece în lunile de vară oamenii s-au bucurat de concedii şi vacanţe, procesul efectiv de strângere a semnăturilor va începe din octombrie. Cu toate acestea, am strâns deja un număr de 500 de semnături în cele două luni în care am făcut pasul spre oficializarea mişcării, fără să facem vreun efort în acest sens.
Care dintre partidele politice din România consideraţi că au manifestat până acum cea mai mare deschidere pentru iniţiativele pe care le susţineţi voi? Aţi avut până în acest moment contacte cu reprezentanţi ai scenei politice româneşti? Ce reacţii aţi avut din partea acestora?
Nici unul dintre partidele politice actuale nu are în program obiective măcar tangente cu ale noastre şi oricum au alte preocupări în acest moment. Reforma legislaţiei drepturilor de autor nu este pe agenda unei alte mişcări politice, deşi societatea civilă o cere. De aceea nu am fost şi nu suntem interesaţi de contacte cu reprezentanţii actualelor partide politice, dar căutăm să strângem legăturile cu societatea civilă şi în special cu apărătorii drepturilor fundamentale ale omului, cu teoreticienii dreptului şi miscările pentru libertăţile
cetăţeneşti.
5% şi loc în Parlament
În câtă vreme credeţi că Partidul Piraţilor va intra oficial în legalitate în România? În cât timp estimaţi că veţi fi reprezentaţi în Parlamentul României?
În prima parte a anului 2010, Partidul Piraţilor va fi înregistrat oficial, în conformitate cu prevederile legislaţiei române. Strategia noastră pentru anii următori, în privinţa reprezentării la nivel local şi naţional include mobilizarea tuturor celor care caută alternative la partidele "clasice", cred în obiectivele promovate de noi şi vor să dea însemnătate votului lor. Paşii de urmat vor fi:
1. Participarea la alegerile locale, pentru funcţii de consilieri locali, cu scopul de a evalua impactul iniţiativelor noastre asupra electoratului şi sprijinul de care putem beneficia din partea cetăţenilor.
2. Participarea la alegerile generale cu obiectiv minim 5% pentru a asigura intrarea în Parlamentul României şi promovarea iniţiativelor noastre legislative.
3. Participarea la alegerile europarlamentare cu obiectiv cel puţin un europarlamentar.
Suntem optimişti ţinând cont şi de faptul că primele 500 de semnături au fost strânse practic fără să le cerem.
Care este percepţia opiniei publice din România faţă de activitatea voastră? Aţi avut până în acest moment probleme cu autorităţile (ORDA etc)? Aţi fost în vreun fel interpelaţi de acestea?
Unii dintre tinerii zilei de azi au fost numiţi "piraţi" de către companiile media pentru că au oferit prietenilor lor ocazia de a citi, asculta sau viziona operele preferate. Aceasta era în trecut un lucru bun, dar companiile media au reuşit să manipuleze opinia publică în aşa fel încât în ziua de azi lucrul acesta este considerat un lucru rău. Noi credem că, daca în viziunea dumnealor definiţia cuvântului "pirat" înseamnă să împarţi ce ai cu prietenii, atunci suntem mândri de numele de "pirat", exact ca în '91-'92 când unii dintre noi au preferat să fie golani, decât să fie oameni de bine.
Sanda Marin se piratează şi ea
Opinia românilor variază cu vârsta şi accesul la Internet: cei tineri care petrec mult timp pe Internet au o părere pozitivă despre noi, în timp ce cei mai în vârstă sau fără acces la Internet ne cred a fi nişte hoţi. Dar de multe ori cei din cea de-a doua categorie au făcut o copie la o reţeta din cartea de bucate a Sandei Marin, au recitat o poezie de Arghezi în public sau la telefon sau şi-au rugat copiii sau nepoţii să le facă şi lor o copie după discul lor cu Elvis Presley, activităţi care încalcă exact aceeaşi lege pe care şi tinerii, "piraţii", o încalcă. Dacă aceştia ar ştii că şi ei sunt "piraţi", atunci credem că opinia publică ne-ar vedea cu ochi mult mai buni. Una din ţintele noastre este să informăm populaţia despre ce este ilegal în prezent, pentru că, odată ce vor afla, li se va părea această lege absurdă. Ştii că este ilegal să reciţi "Zdreanţă" în public şi va fi ilegal până în 2038?
Nu am avut probleme cu ORDA sau cu alte autorităţi. Până la schimbarea sistemului legal, orice cetăţean al acestei ţări este dator să respecte legea în vigoare, chiar dacă militează pentru schimbarea ei. Noi asta facem şi de aceea nu am avut probleme cu organismele de genul celor sus menţionate.
Dacă îmi permiţi să fac o paranteză, logo-ul ORDA inspirat de sculpturile lui Brâncuşi de pe pagina orda.ro încalcă probabil legea pe care chiar ei o impun (în cazul în care nu au cerut permisiune celor ce controlează drepturile de autor pentru opera lui Constantin Brâncuşi, bineînţeles, dar avem mari dubii că au făcut-o).
Un viitor job full time
Cu ce te ocupi în afara acestei activităţi?
Până la înfiinţarea oficială a partidului, fiecare dintre membrii grupului de iniţiativă alocă activităţilor destinate acestui scop timpul liber de care dispune. Personal, fiind de profesie jurist şi desfăşurând o activitate fără nici o legătură cu problema drepturilor de autor sau a comunicaţiilor electronice, am alocat acestor activităţi pe lângă timpul liber, concediul primit de la angajator, urmând ca la terminarea acestuia să realocam sarcinile persoanelor disponibile. De altfel, în acest moment activităţile nu implică foarte mult timp iar repartizarea lor se face în funcţie de tipul liber al fiecăruia dintre membrii grupului de iniţiativă. Pe masură ce ni se alătură mai mulţi susţinători şi activităţile se multiplică, se va pune problema renunţării la locurile de muncă actuale şi dedicarea întregului timp către susţinerea idealurilor piraţilor.
Aţi avut până acum contacte cu Partidul Piraţilor din Suedia? În ce fel vă susţine acesta în activitatea voastră din România?
Da, am avut contacte cu Partidul Piraţilor din Suedia, iar aceştia susţin ideea înfiinţării unui Partid al Piraţilor şi în România. De altfel, obiectivele noastre reprezintă o adaptare la nevoile din România a principiilor promovate de Partidul Piraţilor din Suedia.
Discuţiile sunt în curs, iar după înfiinţare Partidul Piraţilor din România va adera la familia partidelor piraţilor înregistrate oficial, alături de cel din Germania, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Finlanda, Canada şi nu numai. Practic am stabilit relaţii cu mişcarea internaţională a piraţilor şi suntem în permanent contact în vederea sincronizării acţiunilor, adoptării unor poziţii comune şi elaborării documentelor mişcării. Suntem în legatură şi cu partidele piraţilor din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina şi lucrăm împreună la stabilirea unor acţiuni comune în regiune. Trebuie să nu uităm faptul că mişcarea piraţilor este una la nivel mondial şi câştigă tot mai mult teren. După europarlamentarul sudez (care poate fi urmat în curând de încă unul), Partidul Piraţilor din Germania are un parlamentar şi de săptămâna trecută doi consilieri locali, crescând astfel reprezentarea mişcării în Europa. Statisticile arată ca la viitoarele alegeri parlamentare, Partidul Piraţilor din Suedia va câştiga sigur câteva mandate, iar celelalte partide europene au şi ele şanse.
Ce fel de campanii aţi realizat până în acest moment în România?
Ne aflăm cu puţin peste momentul zero al sedimentării mişcării, al trecerii de la discuţii teoretice la acţiune şi până acum am fost preocupaţi de stabilirea unei prezenţe în mediul virtual. În acest sens, pe lângă realizarea unui site care include un blog şi un forum, am înfiinţat un grup pe Facebook, am lansat un cont de Twitter şi am promovat cauza prin intermediul susţinătorilor noştri pe bloguri şi forumuri. A fost realizat şi publicat pe canalul YouTube al mişcării primul clip şi se lucrează la o versiune îmbunătăţită a site-ului precum şi la realizarea mai multor elemente de identitate grafică şi materiale video.
Ţineţi cont de faptul că mişcarea este în curs de organizare, iar agitaţia media din preajma alegerilor prezidenţiale nu lasă prea mult loc promovării unui Partid al Piraţilor.
Ce surse de finanţare are / va avea Partidul Piraţilor din România?
În prezent mişcarea există datorită membrilor ei şi a contribuţiilor în natură ale acestora. Fiecare a participat în funcţie de pregătirea sa, de posibilităţile materiale şi diponibilitate. Unii au realizat site-ul, alţii publică materiale pe blog, unii promovează mişcarea sau se ocupă de profilele din reţele sociale, unii fac grafică, iar alţii realizează materiale video. Suntem o comunitate deschisă, care se bazează pe creativitatea membrilor săi şi s-a dovedit că un mediu în care am renunţat la posibilele drepturi de autor care ni s-ar fi cuvenit creşte mult mai repede decât prin colectarea de fonduri şi achizitionarea de produse şi servicii. Nu avem nevoie de prea mulţi bani, având în vedere cât suflet pun susţinătorii noştri. Şi în viitor dorim să continuăm acest model, urmând ca după înregistrarea oficială să urmăm normele legale aplicabile.
Piraţii au devenit vizibili odată cu banda largă de net
Poţi face o comparaţie între nivelul legislaţiei privind drepturile de autor şi sistemele informatice din România şi cele din restul ţărilor UE?
Legislaţia drepturilor de autor a fost relativ armonizată la nivel modial, cu sprijinul marilor concerne ale căror interese financiare sunt globale şi nu ţin cont de graniţele naţionale. România, în calitea de membru al World Trade Organization şi al World Intellectual Property Organization, a semnat o serie de acorduri şi tratate, ale căror prevederi au fost preluate în legislaţia naţională, armonizând protecţia drepturilor de autor, a mărcilor şi brevetelor cu cea oferită în alte state membre ale acestor organizaţii.
Cu toate acestea, deosebirile esenţiale apar la nivelul structurii organizaţionale, a actorilor implicaţi şi a infrastructurii. Astfel, în România organismele colective de protecţie a drepturilor de autor au fost până recent mult mai puţin active decât în alte state, în special SUA, oarecum şi pentru că veniturile obţinute din mediul online nu erau suficiente pentru a justifica investiţia în sisteme de monitorizare şi acţiuni în justiţie. Comunicaţiile electronice din România au şi ele un anumit grad de specificitate, deoarece reţele la nivel local şi naţional s-au dezvoltat în special pe tipologia "reţelei de cartier", al cărui singur scop era de a pune în comun resurse pentru utilizatorii săi, cu acces limitat la Internet. De aceea, principalul mod de partajare a fişierelor a fost iniţial folosirea severelor şi clientului de tip DC++ (sau alternative), creându-se un mediu în care drepturile de autor nu aveau prea multă relevanţă. Introducerea pe scara largă a accesului la Internet la viteze mari, a dus comunitatea de utilizatori români spre tehnologia kazaa şi apoi torrent, aducându-i în vizorul organismelor internaţionale de protecţie a drepturilor de autor care monitorizau traficul din restul lumii.
Iată de ce nu ar trebui să ne mire ofensiva recentă a organismelor colective materializată prin clipuri publicitare de natură a induce repectarea legii prin ameninţarea cu pedeapsa sau promovarea prin presă a unor "mari" procese şi amenzi date unor utilizatori ai reţelelor.
Problematica punerii la dispoziţie a unor fişiere cu încălcarea legii este aceeaşi în România ca şi în restul Europei, iar echilibrarea recompensării creativităţii cu interesul general nu diferă la noi faţă de ei. Accesul românilor la Internet, precum şi obiceiurile lor de navigare sunt diferite faţă de cele ale cetăţeanului european numai prin viteza de acces şi disponibilitatea informaţiei în limba maternă.
Până şi în materia monitorizării de către stat a comunicaţiilor electronice, Romania s-a aliniat la ideile negative promovate în restul lumii promovând legislaţie în acest sens (Legea nr. 298/2008)
Protecţie zero pentru cetăţeni
Care sunt capitolele cele mai deficitare din Romania comparativ cu restul Europei?
În România lipsesc voci ale societăţii civile care să susţină libertatea de exprimare, libera circulaţie a informaţiei, dreptul la intimitate al individului şi dreptul de acces la cultură, precum şi exerciţiul de a ne susţine public şi în faţa tuturor opiniile.
Exercitarea puterii cetăţeanului prin vot a fost în ceea ce priveşte problematica abordată de noi fără sens. Nimeni nu a pus probleme drepturilor cetăţeneşti, nimeni nu a vrut să susţină cauza cetăţeanului în balanţă cu interesul financiar al corporaţiilor şi controlul poliţienesc exercitat de către stat.
Mai mult, în ceea ce priveşte monitorizarea comunicaţiilor electronice, România avea, în calitate de stat membru al UE, să se opună unor decizii aberante ala Comisiei Europene şi să ceară aplicarea cu derogări a dispoziţiilor Directivei 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.
Statul roman nu are exerciţiul mecanismelor europene şi nu şi-a protejat cetăţenii atunci când ar fi putut. Acum la nivel european se va dezbate ceea ce se numeşte pachetul Telecom, care va introduce sistemul serviciilor Internet pe "pachete". Vom ajunge să avem Internet cu "Messenger" şi cu "Gmail" sau ne vom putea alege pachetul extra, în care intră şi YouTube. Nu se vede o poziţie a României şi nu se vede pentru că statul român nu îşi protejează cetăţenii, ci crede că orice directivă de la Bruxelles este literă de lege şi o execută întocmai.
Care sunt trei proiecte principale pe care le va susţine Partidul Piraţilor din România atunci când va intra în Parlament?
- Modificarea legislaţiei drepturilor de autor în sensul echilibrării recompensei creatorului cu dreptul general de acces la cultură şi informaţie şi al proportionalităţii aplicării unor pedepse numai cu respectarea drepturilor constituţionale ale cetăţeanului şi drepturilor omului. Modificarea legislaţiei brevetelor pentru a echilibra dreptul posesorului de brevet cu progresul societăţii, în special în ceea ce priveşte progresul medicinei.
- Modificarea Legii nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice în sensul eliminări monitorizării fără mandat a comunicaţiilor unei persoane şi restabilirii drepturilor omului care sunt în prezent încălcate.
- Obligarea instituţiilor publice la înlocuirea imediată a tuturor suitelor software noncritice din administraţia publică cu suite echivalente gratuite. Partidul Piraţilor va cere efectuarea unei analize şi publicarea unui calendar de acţiune pentru scăderea spre zero a costurilor cu licenţele proprietare şi acordarea de şanse egale tuturor sistemelor de operare şi altor programe folosite în administraţie.
