Ministerul Justiţiei a făcut, miercuri, printr-un comunicat, precizări în legătură cu proiectul legii salarizării şi despre întreruperea activităţii instanţelor.
Astfel, MJ îşi face publică poziţia referitor la întâlnirea de marţi, de la sediul Guvernului, pe marginea proiectului de lege a salarizării în sectorul bugetar, întâlnire care a avut loc între miniştrii Finanţelor, Muncii şi Justiţiei, pe de o parte, şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), ai Federaţiei Projust şi preşedintele Cartel Alfa, pe de altă parte. Ministerul susţine că reprezentanţii Guvernului au arătat faptul că, la redactarea proiectului de lege, s-au avut în vedere principiile care stau la baza proiectului legii, printre care şi cel al sustenabilităţii bugetare şi al “îngheţării” salariilor, plasarea puterii judiciare pe aceeaşi poziţie cu celelalte două puteri, ţinând însă cont de lanţul de funcţii din sistemul judiciar, imposibilitatea tehnică a plasării tuturor funcţiilor din sistemul judiciar la nivelul funcţiilor de senator şi deputat şi păstrarea salariilor magistraţilor, ale personalului auxiliar şi ale personalului din probaţiune la nivelul existent la data adoptării legii.
MJ susţine că reprezentanţii magistraţilor au solicitat, în esenţă, menţinerea drepturilor câştigate şi ridicarea coeficienţilor de salarizare. Reprezentanţii personalului auxiliar au solicitat diferenţierea în grila de salarizare a grefierilor cu studii medii şi a celor cu studii superioare şi respectiv plasarea acestora din urmă corespunzător funcţiilor cu studii superioare, precizează MJ, potrivit căruia reprezentantul personalului din probaţiune a cerut evaluarea îmbunătăţirii plasării personalului din probaţiune, având în vedere calificarea acestuia, a studiilor superioare şi a extinderii substanţiale a sarcinilor şi competenţelor personalului din probaţiune din perspectiva viitoarelor coduri. De asemenea, reprezentanţii salariaţilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor ar fi solicitat corectarea unui coeficient de salarizare pentru agentul cu studii superioare, la nivelul celui stabilit pentru gradul corespunzător din armată, corectură acceptată verbal de reprezentanţii Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.
După încheierea dezbaterilor, în cursul serii, ministrul Justiţiei i-a prezentat lui Emil Boc un raport asupra situaţiei şi propria evaluare privind solicitările formulate de partenerii sociali.
Miercuri, precizează comunicatul, la ora 10.00, premierul a condus o şedinţă de lucru cu miniştrii Finanţelor, Muncii şi Justiţiei, pe marginea propunerilor formulate de partenerii sociali cu privire la proiectul legii salarizării. În cadrul întâlnirii, la propunerea miniştrilor, premierul a cerut o evaluare a impactului bugetar al propunerilor reprezentanţilor magistraţilor, din perspectiva principiului sustenabilităţii bugetare. Ca urmare, Emil Boc le-a cerut miniştrilor să formeze un grup de lucru interministerial pentru a evalua şi găsi soluţii pentru respectarea principiului păstrării salariilor în plată, în accepţiunea noţiunii de „salariu” formulată de reprezentanţii magistraţilor.
În ceea ce priveşte protestele magistraţilor, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti se pronunţă pentru reluarea activităţii de judecată. Astfel, susţine MJ, întreruperea activităţii de judecată încalcă legea şi statutul magistraţilor.
Forma radicală şi nelegală a protestului, constând în întreruperea activităţii de judecată, este disproporţionată în raport cu motivaţiile care s-au succedat în susţinerea acestui protest, arată MJ, precizând că sunt aduse grave prejudicii cetăţenilor şi persoanelor juridice, bunului mers al societăţii şi economiei, dreptului la practicarea unor profesii liberale care contribuie la funcţionarea angrenajului general al Justiţiei, păcii sociale şi, în acelaşi timp, prestigiului judecătorilor şi procurorilor.
"Dobândirea unui statut salarial pe măsura importanţei şi complexităţii muncii nu se poate face cu forţa şi prin şantaj instituţional. Vremea mineriadelor a trecut", susţine MJ.
MJ arată că Guvernul are toată flexibilitatea pentru a găsi resursele necesare unei bune salarizări a magistraţilor, personalului auxiliar, a personalului de probaţiune şi din penitenciare, dar rezultatul pozitiv în acest demers nu va fi rezultatul presiunilor, ci al discuţiilor instituţionale.
În finalul comunicatul, ministerul precizează că aşteaptă ca CSM să îşi asume o poziţie clară în tot acest context. MJ a adresat o scrisoare preşedintelui CSM, Virgil Andreieş, prin care solicită convocarea de urgenţă a unei şedinţe de plen în care să se clarifice poziţia CSM faţă de forma protestului. Această solicitare a mai fost respinsă o dată de plenul CSM în luna iulie, dar MJ consideră că afectarea intereselor şi drepturilor terţilor de întrerupere a activităţii de judecată impune rediscutarea propunerii.
