Îl urmăresc pe dl. Cristian Diaconescu, un bun ministru de externe, pe care îl regret, strivit de prostie. Nu a sa, a celor din jur. Pare să aibă o durere fizică. În urmă cu cîteva zile enumera problemele ,,minore” cu care se confruntă - un autocar de turisti romani căruia i s-a dat foc, pentru că era românesc. Un alr român împuşcat în aceeaşi ţară. Era treba lui, dar ce credibiliate ar fi avut în faţa partenerilor, în condişiile în care acasă e o păruială continuă? Să reducem la o dimensiune mai măruntă - îl invitati la masă pe vecinul betiv, care îşi bate mereu nevasta? Nu prea. Cam aşa arată România în Europa. O ţară înfiptă în mijlocul Uniunii Europene, dar cu un compartament bananier, căruia nu îi pasa de criza aconomică. Singurul căruia nu i-a păsat a fost euro - a sărit ca ars şi odata cu el accizele şi impozitele pe un an întreg.
