Deşi România a înregistrat o rată bună de absorbţie în ceea ce priveşte fondurile de preaderare, experienţa şi bunele practici din acea perioadă nu au fost transferate eficient şi în ceea ce priveşte fondurile puse la dispoziţie după aderare, arată un raport al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe) referitor la transparenţa instituţiilor publice şi la accesul organizaţiilor neguvernamentale (ONG) la fonduri europene. Monitorizarea celor şase programe cuprinse în raport a evidenţiat faptul că există situaţii generale, legate de lipsa de personal, de birocraţia stufoasă, de strategia de comunicare sau de condiţiile financiare, cu care se confruntă toate instituţiile care gestionează bani europeni.
În ceea ce priveşte rolul ONG-urilor în absorbţia de fonduri UE, realizatorii raportului au concluzionat că acestea sunt prea puţin folosite ca parteneri şi nu există precizări clare şi transparente referitoare la accesul acestora la finanţări. “Instituţiile publice ar trebui să folosească ONG-urile ca pe o resursă pentru dezvoltarea României, dar, din păcate, rolul acestora nu este clar definit şi nu sunt recunoscute în cadrul tuturor programelor operaţionale”, a spus reprezentanta CeRe, Oana Preda, la lansarea raportului “112 pentru fonduri structurale”.
Potrivit raportului, deşi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este cel mai avansat dintre toate programele, din punctul de vedere al numărului de contracte semnate şi de proiecte aflate în derulare, acesta se confruntă şi cu cele mai multe probleme.
