Din Dharamsala, nordul Indiei, Dalai Lama a reiterat revendicarea unei "autonomii semnificative" pentru Tibet. "Ultimii 50 de ani au fost marcaţi de suferinţă şi distrugere pentru teritoriul şi poporul din Tibet", a spus el. "Odată Tibetul ocupat, guvernul comunist chinez a efectuat acolo o serie de campanii de violenţă şi reprimare. Tibetanii au trăit un infern pe pământ", a subliniat Dalai Lama.
"Ca o consecinţă imediată, sute de mii de tibetani au murit", a spus el.
După invadarea şi ocuparea Tibetrului de către China, în 1950-1951, al 14-lea Dalai Lama a fugit la 17 martie 1959 şi a trecut frontiera indiană pe 30 martie, la 13 zile de la declanşarea unei insurgenţe în Lhassa împotriva regimului chinez.
"Însă, chiar şi astăzi, tibetanii din Tibet trăiesc în teamă: religia, lor, cultura, limba şi identitatea le sunt ameninţate de dispariţie. Tibetanii sunt consideraţi criminali care nu merită decât moartea", a spus Dalai Lama. Totuşi, el - om politic pragmatic şi fin diplomat - a apărat mereu o strategie a nonviolenţei şi conciliantă faţă de China, renunţând de mult la a cere independenţa şi folosind o diplomaţie a "căii de mijloc", cerând doar "autonomie culturală".
"Noi, tibetanii, suntem în căutarea unei autonomii legitime şi semnificative care să ne permită să trăim în cadrul Chinei", a repetat Dalai Lama, în vârstă de 73 de ani. "Nu am nicio îndoială: dreptatea va învinge în cauza tibetană", a subliniat el, cerându-le din nou tibetanilor să "spere în ce este mai bine, pregătindu-se pentru ce este mai rău".
În noiembrie, Dalai Lama a recunoscut eşecul luptei sale pentru o autonomie "semnificativă", după opt ani de negocieri cu Beijingul.
Pentru împiedicarea protestelor cu ocazia marcării a 50 de ani de la revoltă, China a desfăşurat importante forţe de securitate în Tibet. Potrivit unor localnici, poliţia şi armata sunt prezente peste tot în regiune.
În aceeaşi linie, poliţia a expulzat marţi jurnalişti AFP dintr-o zonă tibetană din vestul Chinei, unde aceştia vizitau o mănăstire.
