Curtea Internaţională de Justiţie este formată din 15 judecători, care sunt aleşi de Adunarea generală a ONU, pentru un mandat de nouă ani. Printre ei nu pot fi doi cetăţeni ai aceluiaşi stat.
O treime dintre ei sunt însă schimbaţi o dată la trei ani, cu excepţia
cazului în care judecătorii sunt implicaţi în rezolvarea unui caz,
situaţie în care îşi continuă activitatea, chiar dacă mandatul lor a
expirat. O decizie valabilă în cadrul unui proces poate fi luată de
minimum nouă judecători. Curtea trebuie să fie reprezentativă, adică să
reflecte în compoziţia sa structura Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Astfel că numirea judecătorilor se face după următoarea schemă: trei
membri din Africa, trei din Asia, doi din America Latină, cinci din
Europa de Vest, Canada, SUA, Australia, Noua Zeelandă şi doi din Europa
de Est.
Mai mult de jumătate dintre cazurile rezolvate la Curtea Internaţională
de Justiţie au avut ca subiect delimitările teritoriale şi maritime.
După pronunţarea verdictului, acesta este pus în practică imediat.
Aplicarea verdictului Curţii este monitorizată de Consiliul de
Securitate al ONU. În prezent, Curtea are de soluţionat trei cazuri de
delimitare maritimă: România versus Ucraina, Nicaragua versus Columbia
şi Peru versus Chile.
