În 2000, la mai bine de zece ani de la căderea oficială a comunismului în România şi într-un moment în care piaţa se dezvoltase deja cu trusturi media locale şi internaţionale, cititorii români preferau ziarele familiare, fie cele cu istorie, fie cele lansate la începutul anilor ‘90.
Potrivit datelor Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT), dintre ziarele auditate la vremea aceea, Adevărul era liderul vânzărilor, cu o medie de 185.565 de exemplare vândute pe ediţie, din care circa 77% erau abonamente. “Nu e de mirare, fiindcă pe vremuri vindea cam trei sferturi din tiraj prin abonamente, cele moştenite de pe vremea Scânteii”, explică Iulian Comănescu, consultant media. Tot un ziar quality tradiţional ocupa şi poziţia a doua în topul vânzărilor. Lansat în 1992, Evenimentul zilei a adus un suflu nou în presa postdecembristă şi s-a instalat printre preferinţele cititorilor, reuşind în 2000 o medie a vânzărilor 105.770 de exemplare.
Podiumul anului 2000 include şi un ziar de nişă, ProSport, cotidian sportiv care a revoluţionat, la rândul său, presa acelei perioade. Cotidianul sportiv lansat de MediaPro vindea în medie 79.910 exemplare pe ediţie, la mare distanţă de Gazeta Sporturilor, ale cărei vânzări medii erau de circa 26.026 de copii. Libertatea, primul tabloid autentic lansat în România, era pe un trend ascendent în 2000, având vânzări medii de 73.916 exemplare pe ediţie. Potrivit datelor BRAT, printre favoritele românilor în materie de presă cotidiană se numărau şi Jurnalul Naţional, cu vânzări medii de 70.466 de exemplare, şi Ziua, cu o medie de 48.534 de copii.
În 2009, zece ani mai târziu, preferinţele cititorilor autohtoni s-au schimbat semnificativ, sub impulsul reorientării obiceiurilor de consum, al dezvoltării pieţei media, al evoluţiei tehnologice, economice şi al unei vieţi politice tumultuoase. La nivel de presă cotidiană, românii s-au orientat către presa tabloidă şi chiar către nişe: sport, business etc. Iulian Comănescu relaţionează succesul tabloidelor de “triumful subiectelor proprii”, de ceea ce nu s-a dat ieri la TV versus amalgam de subiecte politice, “ştirea de ieri, noi suntem mari editorialişti”. Practic, televiziunile şi chiar internetul au dus la declinul ziarelor quality, care nu s-au adaptat schimbărilor şi nevoilor de informare.
Citeşte mai multe
