Cum poate cultura să restaureze mândria unei naţiuni, scrie The Telegraph despre "George Enescu"

Festivalul a început la finele săptămânii trecute, într-o atmosferă a cărei "grandoare şi dărnicie sunt  uimitoare", consemnează cotidianul britanic, amintind de marile nume ale operei care vor concerta la Bucureşti: Royal Philharmonic Orchestra, Sankt Petersburg Philarmonic Orchestra, Orchestra Concertgebouw din Amsterdam, Il Giardino Armonico sau Les Musiciens du Louvre .

"Este genul de program pe care îl aştepţi de la festivalurile strălucitoare din Europa Centrală, ca Salzburg ori Lucerna. De fapt, această paradă a talentelor muzicale are loc la Bucureşti", consemnează The Telegraph.

"De ce ministrul român al Culturii a decis să arunce bani în cultură?", este întrebarea de la care pleacă articolul. Răspunsul rapid este că prin cultură pot fi atraşi vizitatorii străini să stea în acele "mici hoteluri noi care au explodat în Bucureşti". "Bucureştii pot părea implauzibili ca destinaţie turistică şi este adevărat că, oriunde te-ai uita, îţi aminteşti de era Ceuşescu: blocuri de aprtamente, intimidant de lungi, bulevarde largi şi vaste clădiri publice într-un stil cvasi-monumental egiptean favorizat de dictatorii din lumea întreagă". Între clădirile nou ridicate şi blocurile comuniste se găsesc însă micuţe biserici ortodoxe, parcuri liniştite şi străduţe vechi încântătoare, care amintesc de perioada interbelică când Bucureştii erau cunoscuţi ca "micul Paris", comentează jurnalistul britanic.

Bugetul de şapte milioane de euro dedicat festivalului poate fi modest în comparaţie cu cel de la Salzburg, dar este o sumă mare pentru o ţară care se chinuie să parcurgă drumul spre economia de piaţă. Ministerul Culturii din România  are un buget care măsoară 0,2% din bugetele statelor europene şi cu aceşti bani trebuie să se descurce pentru a restaura patrimoniul cultural distrus de vechiul regim. "De ce este acest festival de muzică atât de protejat?", se întreabă The Telegraph, când este nevoie de bani în multe sectoare. Prestigiul şi turismul cultural sunt răspunsuri parţiale. "Enescu a fost mult timp un erou cultural în România, dar are un potenţial simbolic special acum şi ţara face eforturi să îşi găsească o nouă identitate după anii de comunism", este răspunsul mai amplu, care oferă, de fapt, miza Festivalului Internaţional "George Enescu".

"Enescu este comoara muzicală necunoscută a României, care şi-a dorit să facă celebră muzica tradiţională", iar limita dintre local şi universal în artă este extrem de fragilă, conchide jurnalistul de la The Telegraph, pentru care "spiritul locului" din muzica românească poate avea valenţele universalului.