Curtea Constituţională de la Chişinău urmează să se pronunţe marţi pe
marginea legalităţii primei şedinţe a Parlamentului, când comuniştii au
părăsit sala de şedinţe, iar în absenţa lor majoritatea democrată a
ales preşedintele legislativului - pe liberalul Mihai Ghimpu.
Subiectul şedinţei CC de marţi a fost discutat în cadrul unei întâlniri
de lucru şi de către cei patru lideri ai partidelor din Alianţa pentru
Integrare Europeană (AIE), care insistă asupra faptului că, prin
contestaţia sa, Partidul Comuniştilor a amânat cu mai bine de două
săptămâni adoptarea unor decizii extrem de importante pentru Republica
Moldova, confruntată cu o criză economică de proporţii.
Comuniştii au contestat această şedinţă a Parlamentului, când ei, în
încercarea de a boicota prima zi a lucrărilor Legislativului, au cerut
o pauză până la 4 septembrie. Juriştii formaţiunii au identificat 13
articole din Constituţie care ar fi fost încălcate, din punctul lor de
vedere, de AIE, alianţă reprezentată de 53 de deputaţi. AIE a continuat
şedinţa Legislativului în absenţa comuniştilor, alegându-l pe liderul
Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în funcţia de de preşedintele al
Parlamentului.
Nouă experţi, doctori şi conferenţiari în drept, au trimis luni un set de recomandări CC şi liderilor grupurilor parlamentare, elaborate în urma unor dezbateri organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul de la Chişinău.
Analizând procedura desfăşurării şedinţei de constituire a noului Parlament pe data de 28 august, participanţii la dezbateri constată că decanul de vârstă, deputatul Ivan Calin, a declarat şedinţa Parlamentului închisă, anunţând o pauză de o săptămână în activitatea Parlamentului fără a consulta deputaţii din Parlament şi fără a supune propunerea la vot, încălcând astfel procedura adoptării hotărârilor. "În aceste condiţii, erorile procedurale ar fi trebuit să fie corectate de către alţi deputaţi cu experienţă legislativă.
Astfel, continuarea şedinţei
Parlamentului de către majoritatea parlamentară a fost întru totul
corectă şi legitimă", susţin semnatarii pachetului de recomandări.
Grupul deputaţilor comunişti a părăsit şedinţa Parlamentului din
proprie iniţiativă, fără să fie forţaţi sau impuşi în vreun fel.
În ceea ce priveşte procedura de constituire a fracţiunilor, specialiştii în Drept consideră că solicitarea Partidului Comuniştilor de a anunţa o pauză de o săptămână, până la 4 septembrie, pentru constituirea grupului parlamentar este neîntemeiată.
Astfel termenul de
10 zile, stabilit de Regulamentul Parlamentului, este fixat pentru
deputaţii aleşi pe liste ale concurenţilor electorali care nu au
întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară,
precum şi pentru deputaţii independenţi care se pot reuni pentru a
constitui o fracţiune parlamentară mixtă sau se pot afilia
altor grupuri parlamentare constituite.
Experţii în Drept Constituţional consideră că alegerea lui Mihai Ghimpu
în funcţia de preşedinte al Parlamentului a fost legală.
"Exercitându-şi dreptul de a se eschiva de la procedura de vot, grupul
politic al PCRM a decis să nu participe la votare, ceea ce însă nu
poate invalida norma procedurală de alegere a preşedintelui
Parlamentului cu majoritatea întrunită de voturi din partea deputaţilor
prezenţi la şedinţa de constituire a organelor de lucru a
Legislativului", au explicat experţii.
Aceştia subliniază că cele 13 articole din Constituţie contestate de PCRM nu au fost încălcate.
"Situaţia de conflict creată între grupurile politice din Legislativul
Republicii Moldova atrage atenţia asupra imperfecţiunii unor norme
constituţionale şi legislative, care pot crea şi alte tensiuni",
atenţionează experţii juridici. Iată de ce, spun ei, se impune
necesitatea unei reforme constituţionale. Aceasta ar trebuie să ducă
fie la întărirea mecanismelor specifice regimului parlamentar, în care
şeful statului nu poate dizolva un parlament naţional, fie la alegerea
directă a şefului statului, în cadrul unui scrutin prezidenţial direct.
Liderii celor patru partide din Alianţă pentru Integrare Europeană s-au
întâlnit luni pentru noi discuţii despre modul de organizare a
viitoarei guvernări. "Am discutat, dar nu în măsura în care am putea să
anunţăm numărul de ministere sau persoanele care ar putea ocupa o
funcţie sau alta în viitorul Guvern", a spus liderul Partidului
Liberal-Democrat, Vlad Filat, candidatul coaliţiei pentru funcţia de
prim-ministru, citat de portalul Ştirea Zilei.
Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, candidatul anunţat pentru
funcţia de şef al statului, a precizat că Alianţa a continuat
discuţiile privind structura Parlamentului "pentru ca noul Legislativ
să devină funcţional cât mai repede posibil".
Liderii AIE au reiterat invitaţia la dialog adresată Partidului
Comuniştilor "pentru a rezolva multitudinea de probleme cu care se
confruntă Republică Moldova". Vlad Filat a anunţat că AIE, care are 53
de deputaţi, nu va căuta cele opt voturi care îi lipsesc pentru
alegerea şefului statului (procedură pentru care este nevoie de minim
61 de voturi) şi nu va încerca să influenţeze în vreun fel deputaţii
comunişti. Mai mult decât atât, Vlad Filat este sigur că PCRM va delega
opt persoane pentru alegerea preşedintelui ţării.
"Am ferma convingere că PCRM va delega aceste voturi, în caz contrar ei
se vor face responsabili de evoluţia evenimentelor şi de criza din
ţara. Nu cred că deputaţii comunişti vor sta să aleagă între a rămâne o
fracţiune cu 48 de mandate, ce-i drept în opoziţie, pentru patru ani,
şi a reveni în Parlament, după eventuale alegeri anticipate, cu o
fracţiune foarte restrânsă - nu este în interesul dânşilor. Dar,
dincolo de interesele de partid, mai sunt şi interesele Republicii
Moldova şi eu sunt sigur că ei vor da dovadă de responsabilitate", a
spus liderul PLDM, Vlad Filat.
Recent, deputatul PCRM Eduard Muşuc a declarat că "cea mai reuşită
variantă a unei coaliţii de centru-stânga ar fi PCRM-PDM şi, posibil,
AMN". "Totuşi, dacă AIE va continua cu acest comportament inflexibil,
eu nu exclud că vom avea alegeri anticipate. Dacă va exista un dialog,
nu exclud că PCRM ar putea oferi cele opt voturi, necesare pentru
alegerea preşedintelui Republicii Moldova", a adăugat Eduard Muşuc.
Însă liderul PD, Marian Lupu, şi preşedintele AMN, Serafim Urechian, au
exclus orice posibilitate de a abandona AIE şi a se alia cu comuniştii.
În cazul nealegerii, de două ori consecutiv, a şefului statului de
către Parlament, noi alegeri parlamentare anticipate vor fi anunţate în
Republica Moldova pentru începutul anului viitor.
