"Este cu siguranţă un nou început, un pas în direcţia cea bună şi sper
sincer că vor urma şi alţii", a declarat Lajcak la încheierea
convorbirilor cu omologul ungar. În acest sens, se are în vedere
pregătirea unei întâlniri între premierii ungar, Gordon Bajnai, şi
slovac, Robert Fico, în prima jumătate a lunii septembrie, a mai spus
ministrul slovac.
Întâlnirea de duminică din Slovenia a fost
prima între oficiali de rang înalt ai celor două ţări după incidentul
din 21 august, când preşedintele Republicii Ungare, Laszlo Solyom, a
trebuit să renunţe la o vizită în Slovacia, unde minoritatea maghiară
reprezintă 10% din populaţie. Bratislava anunţase că are intenţia de a
împiedica intrarea preşedintelui ungar pe teritoriul Slovaciei. Solyom
dorea să participe într-un oraş de la graniţă, Komarno, la dezvelirea
unei statui a Sfântului Ştefan, considerat fondatorul şi protectorul
statului ungar.
Lajcak a lăsat să se înţeleagă că discuţia cu omologul său ungar a fost
constructivă şi serioasă şi că înseamnă "reluarea unui dialog serios"
după schimbul dur de declaraţii în care cele două ţări au fost angajate
de la 21 august.
La rândul său, Peter Balazs, a văzut în acestă întrevedere cu ministrul
slovac de externe "un nou început al relaţiilor", dar nu a făcut alte
comentarii.
Balasz şi Lajcak s-au întâlnit duminică în Slovenia cu ocazia unei
conferinţe internaţionale pe tema politicilor de securitate. Reuniunea
lor bilaterală a fost prefaţată joi la Bratislava de o întânire la
nivel de secretari de stat MAE.
Tensiunile intercomunitare sunt inerente istoriei celor două ţări.
Independentă din 1993, Slovacia, care numără o comunitate de circa
500.000 de maghiari, a fost alipită timp de secole regatului ungar până
la Tratatul de la Trianon semnat la sfârşitul Primului Război Mondial.
Relaţiile istoric dificile ale celor două ţări, membre UE din 2004,
s-au înrăutăţit după ce Partidul Naţional Slovac (SNS, naţionalist şi
xenofob) a intrat la guvernare la Bratislava în iulie 2006 în coaliţia
condusă de partidul de stânga SMER al premierului Robert Fico. De
atunci, luările de poziţie a ultranaţionaliştilor s-au înmulţit de
ambele părţi ale frontierei.
Recent, Brastilava a adoptat o lege ce interzice folosirea limbilor
minorităţilor în serviciile publice, iar Ungaria a anunţat că
intenţionează să sesizeze ONU şi Consiliul Europei pe această temă.
Noua lege adoptată de Parlamentul slovac în iulie prevede până la 5.000
de euro amendă pentru folosirea limbii unei minorităţi în serviciile
publice, în condiţiile în care minoritatea maghiară reprezintă 10% din
populaţia slovacă. Partidele reprezentate în Parlamentul de la
Budapesta au reacţionat adoptând o declaraţie comună prin care au cerut
Bratislavei să retragă norma, considerată "discriminatorie" în Ungaria.