Substanţele cu rol "vindecător" ajung prin intermediul unor microcapilare la locul în care s-a produs o gaură în structura plasticului şi formează un gel care acoperă orificiul.
Acest polimer acoperă automat găuri cu diametre de până la 3 centimetri - de 100 de ori mai mult decât erau capabile precedentele materiale autoregenerabile.
Inspirat de sistemul circulator uman, noul material conţine o reţea de capilare care transportă substanţe chimice în zonele vătămate.
Studiul creat de cercetătorii de la Universitatea Illinois a fost publicat în revista Science.
De multe decenii oamenii de ştiinţă doreau să creeze structuri care să se "vindece" aşa cum plantele sau animalele îşi vindecă rănile.
Graţie acestei invenţii, crăpăturile din pereţii conductelor de apă sau de pe caroseriile automobilelor vor putea să se acopere singure. Sateliţii ar putea să îşi repare singuri avariile suferite. Dispozitivele electronice din laptopuri şi din telefoanele mobile ar putea astfel să "îşi rezolve" în mod spontan problemele tehnice.
O primă descoperire în acest domeniu a fost realizată în 2001 de Universitatea Illinois. Profesorul Scott White şi colegii săi au injectat un polimer cu capsule microscopice conţinând un agent lichid cu rol vindecător. Atunci când materialul de bază avea crăpături, agentul chimic era eliberat şi acoperea găurile.
Recent, savanţii americani au creat ciment, haine rezistente la ploaie şi chiar circuite electrice cu aceste proprietăţi autovindecătoare.
Pentru a repara zone vătămate de dimensiuni mai mari, cercetătorii americani au conceput un nou sistem vascular, inspirat de arterele şi venele din organismul uman.
O reţea de microvase transportă agentul vindecător la locul vătămat.
Substanţele ajung prin intermediul a două tuburi separate. Ele se combină pentru a acoperi gaura într-o reacţie în două etape. Iniţial, formează un gel care se întinde deasupra întregii găuri. Apoi, gelul începe să se întărească şi formează o structură robustă şi solidă.
"Am umplut găuri care depăşeau 35 milimetri în 20 de minute şi am restabilit funcţiile mecanice în doar trei ore", afirmă autorii acestei invenţii.
Testele au arătat că materialele reparate în acest fel şi-au recuperat aproximativ 62% din rezistenţa lor iniţială.
Noul material deschide drumul către obţinerea unor viitori polimeri care vor putea să se regenereze după impacte balistice, precum cele provocate de gloanţe, bombe şi chiar torpile.
