Misiunea Microscope a Centrului Național de Studii Spațiale din Franța (CNES), cu un cost estimat la 130 de milioane de euro, nu este la fel de sigură de succesul ei ca satelitul Agenției Spațiale Europeana (ESA). Dar, dacă va reuși, va revoluționa fizica actuală, scrie Agerpres.
Lansarea va avea loc cu ajutorul unei rachete Soyuz, vineri, la ora 21:02 GMT, odată cu un nou satelit, Sentinel-1B, din cadrul programului european Copernicus de monitorizare a Terrei. ESA va oferi imagini în direct pe pagina sa web începând de la ora 19.00 GMT până la 21.45 GMT.
Satelitul va testa în vid și în spațiu universalitatea căderii libere, cu o precizie de 100 de ori mai mare decât pe Pământ.
Observația că toate corpurile cad cu aceeași viteză, indiferent de greutatea lor, a fost făcută de Galileo Galilei (1564—1642). Fenomenul a fost explicitat de Isaac Newton (1643-1727), în Teoria gravitației. Iar trei secole mai târziu, Albert Einstein (1879—1955) și-a construit pe acest principiu Teoria relativității generale, în care a echivalat gravitația cu o deformare a structurii spațiu-timp.
Acest principiu al echivalenței a fost testat chiar și pe Lună, în 1971, de astronautul american David Scott. Sosit pe acest corp ceresc la bordul capsulei Apollo 15, el a lăsat să cadă simultan o pană și un ciocan și a constatat că absența atmosferei terestre nu a avut niciun efect și ambele obiecte au atins solul selenar în același timp.
Pe Terra, principiul echivalenței a fost verificat cu o precizie de ordinul celei de-a 13-a zecimale. Iar cu satelitul Microscope se dorește ca precizia să fie de ordinul celei de-a 15-a zecimale.
''Acesta este raportul dintre o muscă'' minusculă și un ''pod de 500.000 de tone'', a subliniat Oficiul Național de Studii și Cercetări Aerospațiale (ONERA), care a dezvoltat instrumentele științifice montate pe minisatelitul francez. În cosmos, căderea liberă a acestuia va fi mult mai puțin perturbată decât pe Pământ și va dura mult mai mult. Cu o masă de 300 de kilograme, Microscope va fi plasat pe o orbită situată la o distanță de 707 kilometri față de Terra.
''Dacă se va detecta o încălcare a principiului echivalenței, va fi un moment foarte important în evoluția fizicii'', a susținut profesorul Thibault Damou de la Instutul de Înalte Studii Științifice din Franța (IHES). ''Se va ști că teoria lui Einstein nu este o descriere completă a gravității, că există noi forțe care contribuie la aceasta. Ceea ce nu va însemna că teoria lui Einstein este complet greșită, ci doar că este un pic incompletă'', a continua el.
CNRS reamintește că Teoria relativității generale funcționează perfect cu principiul gravității, dar nu și cu celelalte trei forțe fundamentale ale fizicii (electromagnetică, nucleară puternică și, respectiv, slabă).
''În cazul în care Microscope sesizează o încălcare a principiului echivalenței, acest lucru ar întări teoria stringurilor (corzilor), potrivit căreia Universul are dimensiuni de spațiu suplimentare'', a menționat Thibault Damour . ''Acest lucru implică, de fapt, existența altor câmpuri decât cel gravitațional, capabile să determine variații ale constantelor fizice în timp și spațiu, constante pe care astăzi nu știm absolut deloc să le explicăm''.
