Consumul masiv de carne nu era ceva obişnuit în Antichitate. De fapt, un studiu recent arată că în culturile antice vegetarianismul era mult mai întâlnit, cele mai multe popoare sedentare obişnuind să consume fructe şi legume, potrivit Huffington Post, care citează un articol publicat iniţial în Inside Science.
Deşi surse anterioare au arătat că egiptenii antici erau în majoritate vegetarieni, până la această nouă cercetare nu a fost posibil de aflat cantităţile relative de mâncare pe care le consumau.
O echipă de cercetători francezi a descoperit că prin studiul atomilor de carbon din mumiile egiptenilor care au trăit între 3500 î.Hr. şi 600 d.Hr., se poate identifica ce mâncau aceştia în perioada respectivă. Toţi atomii de carbon sunt luaţi de către plante din dioxidul de carbon din atmosferă prin procesul fotosintezei. Prin consumul de plante şi de animale care au mâncat plante, carbonul ajunge în corpul uman.
Mumiile pe care cercetătorii francezi le-au studiat au fost resturile a 45 de oameni, care fuseseră expediate către două muzee din Lyon în timpul secolului al IX-lea. "Am avut o abordare puţin diferită", a explicat Alexandra Touzeau, care a condus echipa de cercetare de la Universitatea din Lyon. "Am lucrat mult pe oase şi dinţi, în timp ce majoritatea cercetătorilor studiază părul, colagenul şi proteinele. Am lucrat de asemenea în multe perioade diferite, şi nu cu mulţi indivizi pe fiecare perioadă, astfel încât să putem acoperi un interval foarte mare".
Potrivit descoperirii publicate în Journal of Archaeological Science, cercetătorii au măsurat proporţiile de carbon-13 şi carbon-12 şi alte proporţii de izotopi din oase, smalţ şi păr din aceste resturi, pe care le-au comparat cu măsurători similare efectuate pe porci care fuseseră supuşi la diete controlate ce constau în procente diferite de mâncare cu C3 şi C4. Pentru că porcii au un metabolism asemănător cu cel uman, cantităţile de izotopi de carbon din organismul lor pot fi comparate cu ceea ce se afla în mumii.
Potrivit lui Touzeau, aceste descoperiri, alături de faptul că dieta egiptenilor era constantă de-a lungul timpului, arată că aceştia se adaptau bine la mediu în vremurile în care regiunea Nilului devenea din ce în ce mai aridă, între 3500 î.Hr. şi 600 d.Hr.
Arheologul Kate Spencer, specialişti în Egiptul Antic la Universitatea din Cambridge, UK, este de părere că acest lucru era de aşteptat: "Deşi zona era foarte aridă, cultivau plante de-a lungul râului numai prin irigare, ceea ce e foarte eficient", a spus ea. Când nivelul Nilului a scăzut, fermierii s-au apropiat de râu şi au continuat să cultive în acelaşi fel.
Adevăratul mister este peştele, mai spun cercetătorii. Cei mai mulţi oameni s-ar aştepta probabil ca egipţienii din Antichitate care trăiau de-a lungul Nilului să fi mâncat mult peşte. Dar în ciuda unui număr considerabil de dovezi, cantitatea de peşte din regimul lor ar fi fost, de fapt, foarte redusă, conform cantităţilor de izotopi de carbon descoperite în organism.