Elena Udrea a prezentat acest pact la o dezbatere a Mişcării Populare intitulată "Democraţia şi statul de drept", la care a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu. Ea a citit pactul prin care Partidul Mişcarea Populară se angajează ca în toate acţiunile sale viitoare legate de funcţionarea statului de drept şi de independenţa justiţiei să respecte unele principii şi valori cum ar fi garantarea funcţionării corecte a tuturor instituţiilor justiţiei, respectarea unor criterii clare de profesionalism, independenţă politică şi transparenţă în numirea tuturor decidenţilor din sistemul de justiţie românesc, dar şi "respectarea sentinţelor judecătoreşti şi ducerea lor la îndeplinire printr-un angajament ferm împotriva susţinerii legilor amnistiei şi graţierii pentru persoanele care au comis acte de corupţie sau violente".
De asemenea, PMP se angajează să susţină separarea clară a puterilor în stat - astfel încât Parlamentul să fie singura instituţie capabilă să legifereze, "respectarea termenlor de intrare în vigoare a legilor", dar şi o nouă lege a sănătăţii şi reorganizarea administrativă a ţării şi continuarea procesului de descentralizare a deciziei alocării fondurilor către administraţiile locale.
"Acesta este pactul pe care PMP şi-l asumă, defineşte crezul nostru şi credem că toţi cei care vor să aibă şi după noiembrie un stat de drept şi independenţa justiţiei să vină alături de noi să susţină acest pact".
Elena Udrea a precizat după manifestarea organizată de Mişcarea Populară, că preşedintele Traian Băsescu i-a scris pe un bileţel că acest pact trebuie să fie în dezbatere. "Vedeţi, eu spun de obicei ce scrie în bileţele. În acesta, preşedintele mi-a spus că acest pact trebuie să fie în dezbatere şi să-l lansăm noi dar să dăm posibilitatea tuturor celor care vor să continue la conceperea lui şi la definirea acelor valori şi principii care trebuie apărate să vină să o facă propunând şi alte puncte în pactul pe care Mişcarea Populară şi l-a asumat", a explicat Udrea.
Reprezentanţii PMP au propus acest pact "îngrijoraţi de faptul că procesul de consolidare a statului de drept şi de reformă instituţională nu este încheiat şi este reversibil" şi "cunoscând piedicile constante puse în calea funcţionării corecte a justiţiei şi faptul că s-a creat o inegalitate în faţa legii între parlamentari şi simpli cetăţeni".
