Reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România se reunesc în congres, vineri şi sâmbătă, la Timişoara.
Actualul lider al formaţiunii, vicepremierul Kelemen Hunor, candidează pentru un nou mandat de preşedinte al UDMR.
"Mandatul preşedintelui este de patru ani şi acum avem şi alegeri pentru această funcţie. Şi eu am spus că, după 12 ani de zile în funcţia de preşedinte al Uniunii şi după 26 de ani de politică, am experienţa necesară, am forţa necesară să candidez pentru acest nou mandat. Vreau să fiu părtaş eu, personal, apoi Uniunea Democrată Maghiară din România la tot ceea ce se întâmplă în ţara noastră, fiindcă urmează acest deceniu extrem de important, când se va schimba faţa şi şansa României. Este o posibilitate, o şansă mare, avem bani pentru a dezvolta România din surse europene, din bugetul Uniunii Europene, PNRR-ul plus fondurile de coeziune. Avem investiţii, putem crea locuri de muncă, putem creşte economia, deci vom avea bugetul naţional pentru investiţii publice şi vreau să particip şi să pun şi eu umărul la tot ce se va întâmpla. Cam atâta pot să vă spun înainte de Congres", a declarat recent, într-un interviu pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii.
Potrivit acestuia, în cadrul congresului va fi adoptat şi un document strategic, "care va arăta priorităţile României, priorităţile comunităţii maghiare pentru următorii ani şi asta se va referi la toate domeniile importante: economice, sociale, politice şi legate de drepturile minorităţilor naţionale".
Reuniunea UDMR va debuta vineri, la ora 13,00, cu Conferinţa Aleşilor Locali ai Uniunii Democrate Maghiare din România.
Lucrările Congresului UDMR sunt programate să înceapă la ora 16,00, iar în deschiderea reuniunii vor vorbi şi premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul social-democraţilor Marcel Ciolacu.
Sâmbătă este programat discursul program al candidatului la funcţia de preşedinte al UDMR şi votul propriu-zis.
Kelemen Hunor a subliniat că au fost multe argumente ca reuniunea UDMR să se desfăşoare la Timişoara.
"Timişoara, în acest an, este Capitala Culturală Europeană, este un oraş important pentru comunitatea noastră, cu toate că e o comunitate mică. Nu am organizat niciodată la Timişoara un congres - şi este un alt argument. Şi mai este un argument: Timişoara a intrat în istorie, va rămâne în istorie, va rămâne oraşul de unde a plecat Revoluţia din decembrie 1989. Şi asta, bineînţeles, are o semnificaţie aparte şi pentru noi, dar şi pentru România. Deci au fost multe argumente ca să mergem în acest an la Timişoara. Nu neg că şi infrastructura oraşului şi posibilitatea de a ajunge la Timişoara au contat, dar până la urmă faptul că este simbolul Revoluţiei din 1989, Capitala Culturală Europeană şi un centru cultural-istoric şi pentru comunitatea maghiară, dar pentru aproape toate minorităţile etnice din România", a precizat, în interviul pentru AGERPRES, Kelemen Hunor.
