Pensiile speciale n-au fost inventate în România. De fapt, la nivelul Uniunii Europene, o singură țară – Suedia – nu are deloc pensii speciale. Cu toate acestea, România face notă aparte, pentru că aleșii au creat, de-a lungul timpului, un păienjeniș legislativ de excepții și anomalii care au dus la ceera ce experții numersc abuzuri ale acestui sistem de pensii speciale.
Confruntate cu declinul demografic, statele europene care au fost generoase până acum cu unele categorii de viitori pensionari încep să regândească acest sistem. Situația este complicată în toată Europa din cauza faptului că numărul salariaților este în scădere, în timp ce numărul pensionarilor crește. Cu alte cuvinte, pentru cei mai mulți pensia riscă să devină doar una simbolică. Și totuși, există încă destule categorii „speciale” de pensionari care nu suferă din această cauză, scrie panorama.ro.
CUM DEFINEȘTE UNIUNEA EUROPEANĂ O PENSIE SPECIALĂ
Potrivit Comisiei Europene, pensiile speciale trebuie să îndeplinească, simultan, 3 criterii.
1. sunt alocate în funcție de un anumit domeniu de muncă sau al unui statut special;
2. finanțarea se face din bani publici;
3. o pensie specială este considerată mai avantajoasă decât schema generală de pensionare.
Cu alte cuvinte, în ochii experților europeni, orice pensie care deviază de la normă, care privește în special durata contributivității și vârsta de pensionare, este considerată „specială”.
Dintre cele 27 de state membre ale UE, două au o situație aparte: Suedia, unde nu există pensii speciale, pentru că nu există nici măcar noțiunea de vârstă de pensionare standard și Cipru, care deși oficial nu ar avea pensii speciale, acordă unele privilegii pensionarilor din armată sau poliția.
Cine primește pensie specială în UE
Bulgaria, țara cu cele mai mici pensii din UE, acordă pensii speciale mai multor categorii, inclusiv profesorilor. Pe de altă parte, în Belgia, printre beneficiarii de pensii speciale sunt ziariștii profesioniști, dar și angajații căilor ferate naționale sau ai companiilor publice, profesorii sau forțele armate active.
Cele mai multe state acordă pensii speciale pentru muncile grele sau desfășurate în condiții periculoase (mineri, marinari, cei care lucrează cu azbest, pescari), dar și sportivi profesioniști sau balerini care sunt încadrați tot în această categorie, pentru lucrătorii pe cont propriu, inclusiv fermierii, și pentru persoanele defavorizate. Totuși, trebuie menționat că pensiile de urmaș, precum și cele de handicap nu sunt considerate pensii speciale de către Comisia Europeană.
Nu lipsesc din categoriile celor care primesc pensii speciale nici forțele de ordine, armata, poliția, serviciile de informații sau magistrații. De altfel, 19 state din cele 27 au astfel de pensii pentru cei care lucrează în domeniile securității și apărării, însă unele dintre ele sunt pe cale să fie eliminate.
De exemplu, Polonia vrea să elimine pensiile speciale pentru piloți, iar Belgia tot pentru piloți și personalul aviației civile, în timp ce Danemarca, Spania, Ungaria i-au pus pe listă pe militari.
De la profesori, medici, funcționari publici sau angajați ai unor companii deținute de stat, diferite categorii de angajați în sistemul public, fără a-i lua în considerare pe magistrați, primesc o pensie „specială” în 20 din cele 27 de state membre.
În mai bine de jumătate din statele UE, magistrații sau angajații din sistemul judiciar primesc pensii speciale.
În timp ce în Danemarca doar judecătorii și prim-procurorii au acest drept, în Lituania și Portugalia, doar judecătorii sunt exceptați de la regula pensionării standard.
Pe de altă parte, Germania, Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Olanda sunt printre țările care nu acordă niciun fel de privilegiu la pensie celor care lucrează în sistemul judiciar.
Cât costă pensiile speciale
Statele care au un sistem de pensii speciale alocă fiecare peste 1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru ele. Este cazul Finlandei, României, Poloniei, Greciei, Belgiei, Luxemburgului, Spaniei, Croației, Danemarcei, Portugaliei și Irlandei, arată The 2021 Ageing Report al Comisiei Europene.
Problema este, potrivit unor specialiști din sistem, că în România prea puțini oameni primesc prea mulți bani.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, atrage atenția că „polonezii au de patru ori și ceva mai mulți pensionari [speciali] decât noi, ca procent, însă, la noi, efortul bugetar e 1,3% și la ei e 2,3%. Efortul bugetar e aproape de două ori mai mare, deși au, ca număr, de patru ori și ceva mai mulți pensionari decât România”.
Pe de altă parte, explică Ionuț Dumitru, Bulgaria este un alt caz interesant pentru că ei alocă 0,8% din PIB pentru pensiile speciale și au, procentual, de două ori mai mulți pensionari beneficiari de astfel de pensii decât România.
Excepția românească – trei anomalii
Tot Dumitru a subliniat și 3 anomalii care diferențiază sistemul de drepturi speciale din România
Prima ar fi „extinderea în anumite domenii pentru care nu există niciun argument pentru care să ai pensii speciale”, iar a doua neglijarea flagrantă a principiului contributivității.
În afară de pensionarii de asigurări sociale de stat și agricultori, care reprezintă majoritatea, adică în jur de 5 milioane de persoane, conform datelor Ministerului Muncii, în România există categorii speciale care primesc pensii, care potrivit legii, se numesc „de serviciu” semnificativ mai mari față de medie.
Astfel, peste 9.300 de judecători, procurori, aviatori civili, diplomați, angajați ai Curții de Conturi sau foști parlamentari sunt beneficiari ai pensiilor speciale, arată datele pentru luna iunie ale Casei Naționale de Pensii.
Judecătorii și procurorii sunt categoria a căror pensie medie de serviciu depășește 19.900 de lei. În cazul acestora, aproape toată suma este suportată din bugetul de stat, nu din cel al asigurărilor sociale. În cazul foștilor parlamentari, președintele Klaus Iohannis a promulgat recent legea prin care sunt eliminate pensiile speciale pentru această categorie.
Mai există însă și pensionarii de la MAI, MApN, SRI, reprezentanții cultelor și ai avocaților, fiecare categorie de personal având propria casă de pensii.
De altfel, mai mulți specialiști indică faptul că, prin comparație cu majoritatea celorlalte state UE, problema României nu este legată neapărat de numărul mare de pensii speciale, ci de cumulul de privilegii asociate acestora și care induc impresia că salariații de rând muncesc mai mult pentru a le oferi bani de pensie SPECIALILOR, decât lor.
