"Noi enunțăm astăzi în Consiliul Național Tripartit niște principii, iar de luni, de la ora 9,00, îi invităm pe partenerii sociali să discutăm pe ele, să lucrăm cot la cot. Nu mai lucrăm noi odată, după care verifică Finanțele și după aceea sindicatele își dau cu părerea. Important este să ajungem astăzi la un consens în CNT, să ne așezăm la masă pe o nouă logică de lucru, pentru că eu vreau să am expertiza tehnică a partenerilor sociali lângă mine la masă. În această sesiune a CNT nu discutăm de proiecte. Am văzut că au ieșit pe surse niște informații, dar noi astăzi, repet, discutăm o notă de principii legate de conținutul potențial al Ordonanței și, respectiv, de procesul de derulare și de calendar. Vreau să vă spun că indiferent de ceea ce gândesc eu sau orice alt membru al Guvernului, deciziile se vor lua consensual în cadrul CNT", a declarat, vineri, la Digi24, Ministrul Muncii.
Acesta a subliniat că în momentul de față nu există un proiect de Ordonanță pe masă, discuțiile fiind acum doar la nivelul de a restabili încrederea cu partenerii sociali.
"Asta este foarte important. Nu s-a lucrat la proiectul de Ordonanță. Noi acum suntem la nivelul de a crea încredere între Guvern și partenerii sociali. Nu există ceva care noi să facem în ascuns de acum încolo. Este o chestiune de stabilire a principiilor. (...) ceea ce ați obținut pe surse reprezintă doar o fracțiune din documentul care de fapt se discută azi la CNT cu blocarea indemnizațiilor. Ele țin de posibilitatea de alocare și distribuire echitabilă a banilor pe familiile ocupaționale. Acest blocaj este o chestiune care se întâmplă, noi acum nu blocăm nimic", a explicat Pîslaru.
Potrivit sursei citate, prin noul proiect se încearcă o ajustare în primul rând pe salariile mici, pe bază, și ulterior, treptat, pentru celelalte salarii, respectiv medii și mari.
"Intenția inițială a fost ca să încerc să mă apropii de o grilă echitabilă mișcând toată grila de jos până sus. Ce reușeam noi să facem cu 2 miliarde de lei în 2016 și 2017 era să mișcăm pe ici pe colo câte ceva, dar pe urmă observam că erau salarii foarte mari care se ajustau destul de semnificativ, iar salariile mici creșteau între 5 și 10%. Noi am spus atunci că în loc să facem astfel, adică să mișcăm toată grila și să am salarii de peste 10.000 de lei care să crească, am zis hai să ne concentrăm în Ordonanța aceasta pe bază. Să creștem mai întâi salariile celor care au într-adevăr salariile cele mai mici din sistem, între 1.250 și 2.000 și ceva, urmând ca prin proiectul de lege pe care îl vom lansa în dezbatere și îl vom propune spre adoptare Parlamentului să facem echitate în sistem și pentru cei care sunt deasupra acestei baze. În loc să mișc toată grila, gradual, în 4-5 ani de zile, încep cu baza și pe urmă cu salariile medii, iar la sfârșit cu salariile înalte. Asta este logica pe care o propunem în dezbaterea din CNT, pe principiul solidarității și al unei minime decențe în administrația publică și a ideii ca debutanții să fie motivați să intre în sistem. Cred că aceste principii merită luate în considerare și sunt sănătoase", a subliniat șeful de la Muncă. Acesta a explicat că prin introducerea acestui sistem nu înseamnă că îi consideră mai importanți profesional pe cei care au salariile mai mici, decât pe cei cu salariile mai mari, însă "în acest moment este nevoie de decență".
"Nu înseamnă că îi considerăm mai importanți profesional pe cei care au salariile mai mici, decât pe cei cu salariile mai mari sau cu salarii medii, din contră, sunt critici pentru administrația publică, dar în acest moment avem nevoie de decență. Provoc pe oricine să îmi spună cum se trăiește net cu o sumă de 1.000 și ceva pe lună. Asta este problema pe care o avem. Nu putem vorbi de o administrație publică modernă, într-un stat european, dar cu salarii care sunt sub 2.000 de lei pentru oameni care au studii superioare. Asta este de fapt ceea ce pun pe masă ca principiu. Nu e vorba că deja am decis un proiect, ci transparența cu care vreau să se desfășoare lucrurile este critică. Este chestiune în dialog social și se face pe bază de încredere. CNT de azi decide asupra acestor principii", a arătat Pîslaru. Acesta a recunoscut că Sănătatea și Educație sunt domeniile cele mai afectate pentru că sunt foarte multe salarii sub 2500 — 2.300 de lei și evident că vor fi luate în considerare în noul proiect, iar efortul bugetar va fi similar cu cel inclus în proiectul precedent de 2 miliarde de lei.
"Efortul bugetar este exact ca în cealaltă ordonanță, dar cu o logică complet diferită. Exact 2 miliarde de lei pentru anii 2016 și 2017 și noi vrem să se aplice încă de anul acesta", a adăugat ministrul Muncii. Potrivit datelor publicate de Profit.ro, noua ordonanță privind salarizarea bugetarilor va include indexări în trepte care vor acoperi doar o parte a grilei de salarizare, începând cu salariul minim de 1.250 de lei, programat să urce la această cifră în luna mai, și până la un nivel de sustenabilitate bugetară care va fi definit prin calcule, va îngheța sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare și va bloca la nivelul din iulie 7 categorii de plăți sociale. Inechitățile rămase vor fi rezolvate până în 2020-2021.
