Totodată, comisia a mai decis că magistratii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu de informații, iar în această idee, trebuie să completeze anual o declarație pe proprie răspundere prin care să spună că nu sunt membri ai vreunui serviciu secret. Un amendament controversat a stârnit controverse, mai ales în rândul Opoziției: Serviciile secrete de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor de control parlamentare toate datele necesare despre magistrații care vor fi numiți în funcție. Concret, comisia de control a SRI și cea a SIE.
Pe de altă parte, s-a votat ca un magistrat să nu fie suspendat automat dacă este trimis în judecată, urmând ca aceaastă decizie să fie luată de plenul CSM care va analiza dacă s-a adus atingere profesiei, prin acuzațiile care i se aduc procurorului sau magistratului.
Dar au fost și alte beneficii pentru procurori și judecători: pot ieși la pensie mai devreme, dacă au 60 de ani între 20 și 25 de ani experiență, și nu peste 25 cât era prevăzut până acum. Totodată, statul nu este obligat să se îndrepte împotriva magistraților care au comis erori judiciare. În galeria articolului, se regăsește tabelul de lucru pe care a lucrat Comisia.
Ce s-a decis miercuri:
În șase ore au dezbătut trei articole, iar cea mai importantă modificare este că statului, după ce plătește prejudiciul unei persoane vătămate, îi revine dreptul de a se îndrepta cu actiune în înstanță împotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”. Este doar prima lege din pachetul legilor Justiției, întrucât mai au încă două de dezbătut. Teoretic, Coaliția și-a propus ca Legile Justiției să treacă de Parlament până la finalul lunii decembrie. Au fost avansate și termene ca 15 decembrie, pe de altă parte.
Ce s-a decis marți
Marți, comisia parlamentară pentru Legile Justiției a continuat, într-o ședință de opt ore, marcată de scandal și jigniri, dezbaterea pe Legea privind statutul magistraților. Paradoxal, au fost respinse cele mai controversate propuneri care aparțineau PSD, și în special lui Șerban Nicoale. Cel mai probabil, asta după avertismentul Departamentului de stat al SUA. Astfel, a fost respins amendamentul prin care magistrații răspundeau patrimonial. Totodată, Cătălin Rădulescu a reproșat în comisie faptul că amendamentele sale nu se mai regăseau în tabel. Pe de altă parte, au fost adoptate amendamente prin care magistrații au mai multe avantaje: procurorii și judecătorii se pot pensiona mai devreme, dacă au împlinit 60 de ani și au între 20-25 de ani vechime, și nu cel puțin 25 cum prevede acum legislația. Totodată magistrații aflați la pensie sau în activitate, precum și soțul/soția și copiii în întreținere beneficiază gratuit de proteze, medicamente și asistență medicală toată viața.
În cele ce urmează, realitatea.net a redat live text, modificările de miercuri, din sedinta.
Update 18.48 Spre final, au mai adoptat un amendament care inițial era respins.
Astfel pot ocupa funcții vacante de judecător sau procuror, fara concurs, persoanele care au ocupat minim 10 ani una dintre aceste funcții, dacă nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile:
După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins:
„Art. 331 - (1) Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcţia de judecător sau procuror, care nu au fost sancţionate disciplinar, nu au avut abateri de la codul deontologic, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior. CSM (Preluat de ALDE+PSD)
Update 18.35 Comisia se grăbește. Mai sunt trei articole de dezbătut, din lege.
Update 18.08. Cătălin Rădulescu este prezent în comisie, dar amendamentele sale nu se regăsesc în tabel. Nici ieri nu erau. Astfel, Cătălin Rădulescu încearcă să poarte o discuție cu Robert Cazanciuc, dar nu a reușit. Cazanciuc s-a declarat sceptic la amendamentele lui Rădulescu, încă de săptămâna trecută.
UPDATE 17.65 Florin Iordache s-a întors în comisie. I s-a cerut să reia lucrările, dar a spus: ”Păi, nu știu unde sunt”.
Update 17.55 USR reproșează PSD că nu are cine să conducă ședința, întrucât Florin Iordache lipsește. De fapt, Iordache era în direct la o televiziune.
Update. 17.34. Se dezbate articolul 98, unde sunt o serie de amendamente controversate PSD prin care magistraților le este interzis să se exprime public cu privire la orice alta instituție public. Paradoxal, Florin Iordache a propus ca toate amendamentele să fie respinse, și au fost respinse.
Update 17.34 Au fost adoptate 6 amendamente la articolul 96, amendamente de la 7 la 13. ”Este forma propusă de asociațiile profesionale”, a spus Iordache. Iată care sunt:
(7) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlul de despagubire se efectueaza in termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(8) După ce prejudiciul a fost acoperit integral de catre stat, acestuia îi revine dreptul de a se indrepta cu actiune în regres prin MFP, impotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.
(9) Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la data achitarii integrale a prejudiciului de către stat”.
(10) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, Curtii de Apel Bucuresti - sectia civila. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile la curtea de apel competenta sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.
(11) Pentru exercitarea actiunii in regres este necesara stabilirea existentei relei-credinte sau a gravei neglijente a judecatorului sau procurorului prin hotarare penala definitiva sau in conditiile prevazute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificari prealabile, cercetarea disciplinara, actiunea disciplinara si solutionarea acesteia prin hotarare definitiva.
(12) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. 8, cu privire la actiunea in regres, se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevazute de art. 488 Cod proc civila, instanta putand sa examineze cauza de sub toate aspectele.
(13) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, statul va stabili termenele, conditiile si modalitaile prin care judecatorii si procurorii se asigura obligatoriu pentru malpraxis. Prevederile privind raspunderea patrimoniala a judecatorilor si procurorilor se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a reglementarii privind sistemul de asigurari de malpraxis.
Update 17. 26 S-a votat un amendament al Guvernului, asumat de ALDE, la articolul 98.
”Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la data achitarii integrale a prejudiciului de către stat”.
Update 17.22: Comisia a decis prin vot, să încheie lucrările la ora 19.00.
Update 17.11 Continuă dezbaterile pe acțiunea în regres. Concret, forma prin care statul își poate recupera prejudiciul.
Update 16.49 După mai multe neînțelegeri între membrii comisiei, s-a stabilit că rămâne adoptat amendamentul de la alineatul 6, prin care persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului:
6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condițiile legii.
Update 16.35. UNJR a anunțat că a ajuns la o altă formă a celui mai controvesat amendament discutat astăzi. S-a renunțat la ”se îndreaptă” sau „se poate îndrepta” și au convenit asupra ”dreptul de a se indrepta”. Iată forma:
„După ce prejudiciul a fost acoperit integral de catre stat, acestuia îi revine dreptul de a se indrepta cu actiune în regres prin MFP, impotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.
Update 16. 20 Comisia a luat iar pauză. Cătălin Rădulescu a mers către reprezentantele CSM și UNJR, pentru a purta o discuție. Imaginea, mai jos:
Update 16.08. A avut loc o dispută între reprezentanta CSM și Florin Iordache.
”Nu aveti acordul CSM pentru a modifica acest proiect de lege, cred ca am spus asta destul de explicit” trebuie sa fim foarte atenti”, i-a spus reprezentanta CSM lui Florin Iordache.
Iordache a replicat: ”Dacă era să ţinem cont doar de aviz (avizul CSM), înseamnă că am pierdut împreună o săptămână. Aţi văzut că putem îmbunătăţi legea. Legea, aşa cum e, e nefuncţională.
CSM – Noi avem un punct de vedere. Nu ne puteţi cere să ni-l schimbăm. Avem deschiderea să găsim o soluţie”.
UPDATE 15.30 . Ședința s-a reluat. ALDE își însușește amendamentele Guvernului, dar cu anumite modificări. Steluța Cătăniciu a cerut, spre exemplu, ca plata sa se faca de indată, nu in decurs de 1 an:
(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru erorile judiciare se efectuează în termen de un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.
Guvernul
UPDATE 15.10 În timpul pauzei, Florin Iordache, Steluța Cătăniciu, Adrian Țuțuianu și Eugen Nicolicea s-au ascuns după un paravan pentru a discuta. Alături de ei, și reprezentanta UNJR.
UPDATE15.10 Au luat pauză 10 minute. Vor vota după. CSM a anunțat că este ferm împotriva acestei forme a amendamentului. Stelian Ion face apel catre PSD sa ia in calcul opinia asociațiilor invitate care atrag atenția asupra faptului că se aduce atingere independenței justiției prin această modificare.
Update 14. 39 Amendamentul PSD-ALDE la alineatul 7 propune să existe o hotărâre definitivă, nu irevocabilă. Iar dacă forma inițială prevedea că ”statul se poate îndrepta cu o acțiune”, împotriva magistratului, în formula aleșilor coaliției de guvernare, formula este certă, ”statul se îndreaptă”. Concret, statul se va îndrepta obligatoriu cu o acțiune împotriva magistratului care a acționat cu rea credință sau rea voință:
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive, date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea‑credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Pnl a avut o observație: (Dacă hotararea a fost constatat= printr-o decizie definitivă)
Update 14.34 . S-a trecut la alineatul 7. Forma inițială era următoarea:
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Update 14.27 A fost aprobat amendamentul PSD-ALDE la alineatul 5. Concret, s-a tăitat din forma inițială, ” de către judecător sau procuror”. Iată forma:
Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare.
Update 14.18. S-a trecut la alineatul 5 care are această formă:
(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
Update 14. 15 A fost abrogat alineatul 4 din lege care prevede:
4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
Update 14.10 Stelian Ion susține că cele două alineate, 3 și 4, nu trebuie discutate separat.
Update 14.06 Alina Gorghiu a intervenit în dezbatere : Haideți să discutam daca statul mai raspunde sau nu mai raspunde patrimonial.
UPDATE 13.51 PNL cere completarea amendamentului propus de AMR și UNJR. Florin Iordache și Iulia Scîntei se contrazic pe erorile judiciare, când vine vine vorba de titluri de despăgubiri.
UPDATE 13.46 În comisie a venit și Cătălin Rădulescu, cel care ieri spunea că amendamentele sale nu se mai regăsesc în tabelul de lucru al comisiei.
Update 13.41 Șerban Nicolae propune revenirea la forma inițială a articolului întrucât nu se poate stabili o procedură prin care statul poate răspunde în cazul erorii judiciare.
Update 14.02 Forma amendamentului AMR-UNJR este următoarea:
UNJR si AMR propune ca alin 3 si 4 ale alin 96:
(3) Situatiile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciara savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala. Dispozitiile de drept procesual penal se completeaza cu dispozitiile de drept civil privind raspunderea civila delictuala.
(4) In alte cazuri decat cele penale, existenta erorii judiciare se raporteaza la situatiile in care hotararile definitive sunt defiintate pe calea revizuirii, pentru urmatoarele motive:
a) un judecator care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina;
b) un jduecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza;
c) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale cauzata de o hotarare judecatoreasca;
d) hotararea a fost pronuntata cu incalcarea principiului prioritatii dreptului Uniunii Europene, conform art. 21 alin (2) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ
Update 13.23 Ședința de miercuri a început cu întârziere. Dezbaterile au rămas la articolul 96, alineat 4, după ce au mai fost introduce amendamente ce aparțin UNJR și AMR. Se dezbate eroarea judiciară din răspunderea magistraților. Iată forma alineatului:
4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
În link-ul de mai jos, ce s-a dezbătut marți:
Comisia Iordache, a cincea zi de dezbateri, tot cu scandal. Magistrații nu răspund patrimonial
