Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte legate de securitatea și apărarea europeană în contextul aprobării Busolei Strategice, securitatea energetică, aspecte economice privind reducerea dependențelor strategice și consolidarea Pieței Unice, pandemia de COVID-19 şi agenda de relații externe a Uniunii, respectiv pregătirea Summitului UE-China din 1 aprilie 2022 și situația politică din Bosnia și Herțegovina.
La reuniunea Consiliului European a participat și președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, prezența sa reconfirmând, în actualul context de securitate, importanța unității și coordonării dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
În ceea ce privește agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile liderilor au vizat în special evoluțiile recente din teren, situația umanitară din Ucraina, modalitățile de sprijin pentru refugiații din Ucraina şi pentru țările vecine, precum și măsurile restrictive la adresa Rusiei şi Belarusului. La aceste discuții a participat, prin videoconferință, şi Președintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski.
Liderii europeni au atras atenția că Rusia încalcă grav dreptul internațional și au făcut referire la crimele de război comise împotriva civililor din Ucraina, solicitând încetarea imediată a agresiunii militare de pe teritoriul Ucrainei și respectarea pe deplin a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.
Totodată, șefii de stat și de guvern au solicitat Rusiei să garanteze trecerea în siguranță a civililor prinși în zonele de război către destinațiile alese de aceștia și să permită accesul umanitar neîntrerupt, inclusiv prin crearea de coridoare umanitare.
În ceea ce privește sancțiunile adoptate la nivel european, care au deja un impact important asupra Rusiei și Belarusului, liderii europeni au accentuat faptul că rămân pregătiți să adopte rapid, în continuare, măsuri suplimentare robuste în coordonare cu partenerii internaționali. Totodată, au solicitat tuturor statelor să se alinieze la aceste sancțiuni şi să stopeze orice încercare de eludare a lor sau de ajutor către Rusia.
Liderii europeni au dat asigurări că Uniunea Europeană va continua să acorde ajutor Ucrainei în mod coordonat, pe plan politic, financiar, material și umanitar.
Consiliul European a recunoscut provocarea semnificativă pe care o reprezintă criza din Ucraina pentru țările care găzduiesc refugiați, în special pentru statele aflate la granița cu Ucraina, fiind încurajată continuarea eforturilor în spiritul unității și solidarității. Liderii europeni au solicitat statelor membre să elaboreze, cu sprijinul Comisiei Europene, planuri de contingență care să adreseze și nevoile pe termen mediu și lung. Comisia Europeană va propune măsuri pentru a mobiliza finanțări suplimentare în sprijinul țărilor care găzduiesc refugiați din Ucraina.
Totodată, s-a decis înființarea unui Fond de solidaritate pentru Ucraina în vederea reconstrucției unei Ucraine democratice, îndată ce atacul militar al Rusiei va înceta.
De asemenea, șefii de stat și de guvern au reafirmat angajamentul de a sprijini Republica Moldova și cetățenii săi.
În cadrul intervenției sale, Președintele României a apreciat prezența Președintelui Joe Biden, ca o dovadă concretă a importanței strategice a parteneriatului UE-SUA, precum și a unității și a coordonării strânse, subliniind că această coordonare trebuie să continue și să fie consolidată, nu numai în ceea ce privește reacția față de Rusia, ci și pe alte subiecte de interes comun, pentru a proteja comunitatea de valori din care facem parte.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că există un grad ridicat de incertitudine în acest moment cu privire la evoluția agresiunii ruse împotriva Ucrainei, evidențiind urgența încetării focului și importanța protejării populației civile. Președintele României a subliniat că este nevoie urgentă ca Rusia să garanteze trecerea în siguranță a civililor, să elibereze toți ostaticii și să permită accesul umanitar pentru Ucraina.
Totodată, Președintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile țării noastre pentru acordarea de sprijin umanitar direct către Ucraina, precizând că prin centrul logistic de la Suceava au fost deja distribuite 15 convoaie umanitare cu 58 de camioane din partea mai multor state membre.
Președintele României a evidențiat impactul major al agresiunii Rusiei asupra regiunii și, în acest context, a adus în discuție și situația din Republica Moldova. Președintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile continue ale României de susținere pentru Republica Moldova, în special pentru a reduce presiunea cu care se confruntă această țară, respectiv organizarea culoarelor verzi pentru transferul cetățenilor ucraineni și acordarea de asistență umanitară consistentă pentru a ajuta autoritățile de la Chișinău să facă față valului de refugiați.
Președintele României a insistat asupra necesității unui pachet cuprinzător de asistență pentru Republica Moldova, care să conțină de la sprijin umanitar, financiar, de gestionare a frontierelor, până la sprijin în domeniul energiei.
Referitor la presiunile asupra Rusiei și Belarusului, Președintele Klaus Iohannis a precizat că sancțiunile adoptate până acum s-au dovedit eficiente și că este nevoie de continuarea adoptării de noi măsuri restrictive. De asemenea, Președintele României a apreciat ca fiind necesară menținerea coordonării cu partenerii internaționali și găsirea de modalități eficiente pentru a contracara propaganda de război și dezinformarea, inclusiv în societatea rusă.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, de asemenea, eforturile semnificative pentru a ajuta refugiații care vin în România și pentru a le susține nevoile imediate, enunțând măsurile adoptate de autoritățile române în acest sens.
Un alt subiect de pe agendă l-a reprezentat aprobarea Busolei Strategice pentru următoarea decadă, document care va contribui la consolidarea securității și apărării Uniunii Europene şi care va defini orientările politice și obiectivele specifice în ceea ce privește managementul crizelor, reziliența, dezvoltarea capabilităților și a parteneriatelor.
Liderii europeni au agreat necesitatea îmbunătățirii capacității Uniunii de a acționa mai rapid şi decisiv în fața crizelor, în paralel cu consolidarea capacității Uniunii de a anticipa și atenua amenințările, subliniind necesitatea de a stimula investițiile şi inovațiile în acest sens. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să analizeze necesarul de investiții din domeniul apărării și orice inițiativă suplimentară necesară pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, până la jumătatea lunii mai.
Liderii s-au referit, totodată, la valorificarea întregului potențial al instrumentelor de finanțare şi al inițiativelor în domeniul apărării disponibile, în special al Fondului European de Apărare şi Cooperarea Structurată Permanentă, Planul de Dezvoltare a Capabilităților și Procesul anual de analiză coordonată a apărării, în vederea consolidării capacităților de apărare ale UE. Liderii europeni au încurajat, de asemenea, investițiile private în industria de apărare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții.
Totodată, șefii de stat și de guvern au reiterat importanța aprofundării cooperării cu partenerii, care rămâne una dintre direcțiile de urmat pe palierul de securitate.
Președintele Klaus Iohannis a evocat relevanța strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, aspecte accentuate inclusiv prin prezența Președintelui Statelor Unite ale Americii la Consiliul European. În ceea ce privește securitatea și apărarea zonei euro-atlantice, Președintele României a subliniat importanța dezvoltării capabilităților interoperabile și a evitării duplicărilor cu NATO.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, de asemenea, necesitatea promovării apărării și securității europene prin abordarea cu prioritate a provocărilor din Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, susținând valorificarea întregului potențial al instrumentelor europene pentru consolidarea rezilienței Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, ținând cont de faptul că amenințarea serioasă a Rusiei pentru securitatea euro-atlantică va rămâne o realitate pentru următorii ani.
În domeniul energiei, Consiliul European a reiterat decizia de a elimina cât mai curând posibil dependența UE de importurile de gaz, petrol și cărbune din Rusia și a subliniat importanța planului pe care Comisia Europeană îl va propune, până la sfârșitul lunii mai 2022, în sprijinul îndeplinirii acestui obiectiv, care va trebui să țină seama de circumstanțele naționale ale statelor membre și dreptul acestora de a-și stabili mixul energetic.
Liderii europeni au discutat modalitățile prin care pot fi sprijiniți, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili și întreprinderile europene, în contextul menținerii unor prețuri ridicate la energie, situație agravată şi de conflictul din Ucraina.
Șefii de stat și de guvern au solicitat Comisiei Europene și Consiliului să se consulte cu actorii din sectorul energetic pentru a evalua în ce măsură propunerile de opțiuni prezentate de Comisie, inclusiv cea vizând plafonarea prețului, ar putea contribui la reducerea prețului gazelor naturale și la limitarea efectului de contagiune al acestuia asupra piețelor de energie electrică.
Comisia Europeană a exprimat disponibilitatea de a evalua, în regim de urgență, compatibilitatea măsurilor temporare luate de Statele Membre pe piața de energie electrică, inclusiv acelea care vizează atenuarea impactului prețului combustibililor asupra producției de energie electrică, cu cadrul legislativ european.
Consiliul European a abordat şi chestiunea refacerii stocurilor de gaze la nivel european, în perspectiva sezonului rece viitor, prin măsuri coordonate de asigurare a unor niveluri adecvate de stocare a gazelor, prin achiziții comune voluntare, prin mecanisme de solidaritate şi prin îmbunătățirea interconexiunilor la nivelul UE. Achizițiile comune vor fi deschise și pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia și pentru țările din Balcanii de Vest.
Liderii europeni au discutat şi despre monitorizarea și optimizarea funcționării pieței de electricitate şi a pieței carbonului, invitând Comisia Europeană să promoveze inițiativele necesare până la sfârșitul lunii mai 2022.
Consiliul European a agreat continuarea coordonării cu partenerii internaționali în vederea asigurării unei aprovizionări adecvate și atenuării creșterii prețurilor la energie.
Președintele României a evidențiat necesitatea reducerii dependențelor energetice față de Rusia, a diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi a finalizării interconectărilor energetice la nivelul statelor membre UE. În acest sens, a subliniat relevanța valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană, a importurilor de gaz natural lichefiat și de hidrogen, precum şi importanța utilizării pe deplin a energiei provenite din surse regenerabile și a celei nucleare.
În ceea ce privește dezvoltarea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate, Președintele Klaus Iohannis a evocat sprijinul pentru parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan, operaționalizarea rapidă a Coridorului sudic de gaze și includerea în acest coridor a proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).
Președintele României a menționat că stocarea gazelor naturale va juca un rol crucial în asigurarea securității extinse a aprovizionării cu energie și în reducerea dependențelor energetice pentru iarna următoare și s-a pronunțat pentru finanțarea cu prioritate a proiectelor în acest domeniu. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a salutat propunerile cuprinzătoare ale Comisiei Europene pe această temă.
Cu privire la subiectul prețurilor ridicate la energie, Președintele României a evocat din nou situația actuală, pledând pentru identificarea de soluții europene care să atenueze efectele negative ale prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor europeni şi asupra competitivității companiilor europene. Președintele Klaus Iohannis a arătat în intervenția sa că soluțiile trebuie identificate și aplicate încă de pe acum.
Cu privire la funcționarea pieței, Președintele României a susținut, de asemenea, că soluțiile europene de optimizare ar trebui să vizeze decuplarea prețurilor energiei electrice de prețul gazului, pentru a evita efectul de contagiune și a invitat Comisia Europeană să prezinte propuneri în acest sens.
În plan economic, Consiliul European a convenit punerea în aplicare a Declarației de la Versailles, îndeosebi în ceea ce privește reducerea dependențelor strategice ale Uniunii și consolidarea Pieței Unice, inclusiv pe timp de criză (prin implementarea strategiei industriale, finalizarea Pieței Unice în domeniul serviciilor și cel digital, prevenirea blocajelor, înlăturarea barierelor existente și a poverii administrative, securizarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare).
Consiliul European a subliniat prioritatea care trebuie acordată, în coordonare cu partenerii internaționali, securității alimentare globale şi accesibilității alimentelor, în special prin sprijinirea securității alimentare și a agriculturii în Ucraina și în țările terțe cele mai vulnerabile și expuse din punct de vedere al deficitului de alimente. Este încurajată producția locală pentru reducerea riscului de insecuritate alimentară şi menținerea integrității lanțurilor de aprovizionare cu alimente.
În domeniul relațiilor externe, liderii Uniunii Europene au abordat relațiile UE - China, în noul context global marcat de agresiunea militară a Rusiei, dar şi în pregătirea viitorului summit UE-China de la 1 aprilie. Totodată, a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la criza politică prelungită din Bosnia şi Herțegovina. Liderii europeni l-au reales, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, pe Charles Michel pentru un nou mandat de Președinte al Consiliului European.
