Preşedintele a vorbit despre modul în care Guvernul Antonescu i-a persecutat pe evrei şi despre asumarea trecutului de către statul român.
„România a ales să-şi asume trecutul, să-l discute şi să-l înţeleagă. E o formă de tărie, nu de slăbiciune. În România nu mai sunt posibile lucruri ca în acei ani tulburi. Ceea ce s-a întâmplat în Transnitria a fost groaznic. Pentru noi, Transnistria din vremea războiului este imaginea unui pământ îndepărtat, în care copii şi bătrâni, femei şi bărbaţi nevinovaţi au fost deportaţi şi obligaţi să trăiască în ghetouri şi lagăre. Îngheţaţi pe câmpurile sterile, chinuiţi de foame, epuizaţi de boli, hăituiţi şi persecutaţi ori seceraţi de gloanţe, zeci de mii de oameni au pierit aici, între 1941 şi 1944, pentru unica vină de a fi fost evrei sau romi. La mai bine de şapte decenii de la acele vremuri tragice, suferinţa supravieţuitorilor nu se poate şterge, durerea nu se poate stinge, iar ceea ce au pierdut nu poate fi vreodată recuperat. Putem să facem însă altceva. Să nu lăsăm memoria lor să dispară şi trebuie să construim o lume mai bună, o lume în care să respectăm demnitatea umană“, a declarat șeful statului.
De asemenea, Iohannis a precizat: „Orice forme de intoleranţă, rasism, ură şi discriminare reprezintă ameninţări la adresa democraţiei. De aceea voi continua să apăr acele modele şi acţiuni din societate care contribuie la promovarea responsabilităţii şi toleranţei, non-discriminării şi respectului pentru demnitatea fiinţei umane.“.
„Sprijin înfiinţarea unui muzeu al evreilor şi un muzeu al Holocaustului în Bucureşti“,a mai spus Klaus Iohannis.
Printre participanţii la eveniment se află preşedintele parlamentului israelian, Yuli Edelstein, şi noul ambasador al Statelor Unite a Americii la Bucureşti, Hans Klemm.
