"Mă uitam peste cifre astăzi: la noi mor de cancer la sân cam 36 de procente din cazuri pentru că sunt depistate în faza terminală. Dacă ar fi acel screening, program național de screening poate am ajunge undeva spre 29. Mie mi se pare de neconceput că nu poți în România, la momentul ăsta, să faci prevenție, să depistezi cancerul la sân în stadiul 1. Pentru că nu avem gratuitate la screening, pentru că femeile nu au educație sanitară, mor pe capete", a spus Gorghiu.

Gorghiu a explicat că cele 700 de milioane de euro nu sunt pentru Agenția Națională de Prevenție în Sănătate.

"Acei bani se duc pentru analizele gratuite pentru pacienți. Acum plătești cu bani grei toate analizele. Acele analize vor fi gratuite și s-a făcut această agenție pentru că această Casa de Asigurări de Sănătate suportă, într-o anumită măsură, analizele pentru cei asigurați. Agenția pe care noi o gândim, care face analizele gratuite, le face și pentru cei asigurați și pentru cei neasigurați. Controversa a fost una folosită inuman de adversarii politici, pe altă temă. V-aș ruga să vă uitați la dezbaterile de săptămâna trecută, unde președintele Asociaței Pacienților din România, președintele Asociației Medicilor din România, toți au spus că e o lege extraordinară", a detaliat Gorghiu.

Copreședintele PNL promite modificări la lege.

"Mergem și o dezbatem. Vom scoate inclusiv această prevedere din lege, care a născut controverse. Nu legea e cea care va face sistemul sanitar din România să fie pregătit. Vor fi niște norme, o eșalonare în timp, dar nu poți să refuzi ideea de prevenție în România doar pentru că tu nu ești pregătit ca sistem", a mai punctat Gorghiu.

Reamintim că deputații liberali Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga, Horia Cristian au depus la Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenție în sănătate. Prevederea care a iscat controverse în spațiul public este cea care propune ca românii care refuză să participe la programele de prevenție să fie obligați să suporte, parțial sau total, costurile tratamentelor bolilor.

Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenția se desfășoară în baza unei politici și a unei strategii pe termen mediu și lung, materializate sub forma unui program național de prevenție multianual, care are subprograme anuale.

Politica, strategia și programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, o entitate care se înființează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătății. Finanțarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate.

Proiectul de lege prevede că toți cetățenii români, precum și rezidenții legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toți beneficiarii programelor care contribuie activ la menținerea sănătății lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului și să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiții sportive, potrivit Agerpres. 

Orice cetățean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenție, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parțial sau în totalitate, costurile tratamentului.

"Sau, altfel spus, (poate — n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asigurații pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuție la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăși anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenția noastră este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fie coroborat, în primă etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate și aplicate măsurile penalizatoare", spun inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.