Realitatea.net a redat cele mai importante modificări din comisie, pe fiecare articol dezbătut, în ședința în care Comisia Iordache a dat vot final pe Codul de Procedură Penală. La final, comisia a votat raportul pentru Codul de Procedură Penală. Au fost 15 voturi ”pentru” și 3 ”împotrivă”.
În continuare, sunt redacte cele mai importante 18 amendamente care au fost votate în comisie, fiind numerotate de la 1 la 18.
1. Comisia Iordache a votat o prevedere care i s-ar aplica lui Liviu Dragnea. Concret, a fost adoptat un amendament care precizează că un caz este revizuit, dacă hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Concret, Dragnea ar beneficia de revizuirea dosarului Referendumul, dacă modificarea s-ar aplica și retroactiv.
La articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduc două noi litere, lit. g) şi h) cu următorul cuprins:
„g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei;
USR sugerează că prevederea i se poate aplica lui Dragnea, retroactiv
De fapt, Stelian Ion, deputat USR, a explicat, după ședință cum se poate întâmpla acest lucru:
”A fost vorba un articol, inițial în ședință au fost de acord cu eliminarea, la intervenția doamnei secretar de stat din partea Ministerului Justiției s-a revenit și acel articol a trecut, ceea ce permite pe viitor redeschiderea proceselor în care judecătorul care s-a pronunțat nu este același care redactează hotărârea. Este exact cazul Liviu Dragnea, cel pentru care a primit deja o condamnare definitivă. Mai mult, o astfel de modificare nu ar fi fost suficientă. La dispozițiile finale și tranzitorii s-au adoptat niște norme care permit aplicarea retroactivă a acestor prevederi, deși, potrivit hotărârilor CCR, legea penală nu retroactivează, se aplică numai pentru viitor, nu poți adăuga cauze noi de căi de atac pentru a redeschide procese încheiate definitiv”.
Totodată, la articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduce litera i) cu următorul cuprins, ce prevede că se poate cere revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, atunci când:
i) un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza.
2. A fost adoptat un amendament prin care o instanță de apel nu poate desființa o soluție de achitare decât dacă sunt readministrate probe sau introduse probe noi:
La articolul 421 se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.”
3. A fost adoptat un amendament prin care dosarul se clasează, dacă în termen de un an, dacă urmărirea penală pentru faptă nu trece la urmărire penală pe numele unei persoane.
La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei la împlinirea termenului de prescripție” Márton Árpád, deputat UDMR
4. A mai fost adoptat un amendament prin denunțul poate fi făcut, pentru a beneficia de de reducerea limitei de pedeapsă, la într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii:
La articolul 290, după alineatul (1), se introduc două noi alineate, alin. (11) cu următorul cuprins:
„(11) Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii
5. A mai fost adoptat un amendament prin care măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a i se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte
inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, sa ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine ca o altă persoană să aibă un astfel de comportament
inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu acesta există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în acţiune a mişcării penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
6. A mai fost adoptat un amendament la articolul 249, privind Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii. Astfel, alineatele (4) şi (5) ale articolului 249 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate. Măsurile asigurătorii nu pot depăşi o durată rezonabilă şi vor fi revocate dacă această durată este depăşită sau dacă temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii nu mai subzistă. Durata măsurilor asigurătorii în faza de urmărire penală nu poate depăşi 1 an, iar durata totală nu poate depăşi 3 ani.
(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. În vederea stabilirii valorii bunurilor asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii, organele judiciare care instituie măsura au obligaţia dispunerii unei expertize evaluatorii sau stabilirii valorii bunurilor în baza grilelor utilizate de Camera Notarilor Publici."
7. A mai fost adoptat un amendament la articolul 143 care prevede că convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Totodată, amendamentul mai vizează că în cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni.
Iată amendamentul:
„(41) Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii și pot fi puse la dispoziția celui vizat, la solicitarea acestuia.
La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, dacă nu s-a obținut mandat de interceptare și pentru restul convorbirilor. În cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni.
Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora.”
8. La articolul 139, alineat 3, a mai fost introdus un alineat prin care camerele de supraveghere rămân probe în dosare. Amendamentul ii aparține lui Marton Arpad.
”Înregistrările de pe camerele de supraveghere precum și cele realizate în locuri publice se pot constitui mijloace de probă”.
9. Anterior, mai fost adoptat un amendament la același articol 139 prin care înregistrările efectuate de părţi și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă:
Alineatul (3) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.
10. A mai fost adoptat un amendament al lui Cătălin Rădulescu, modificat și însușit de Ministerul Justiției, pentru protejarea martorului amenințat:
Articolul 125 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 125 Martorul ameninţat
În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.
11. A fost adoptat un amendament prin care audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore, din 24:
La articolul 106 după alineatul 1 se introduce un nou alineat:
”Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi conective, intervenind un interval de 12 ore”
În ședință, Stelian Ion s-a certat cu Florin Iordache, după ce Iordache i-a cerut lui Ion sa îi spuna consilierului care il insoțea să plece de la masa comisiei. Dupa o dispută mai lungă, consilierul s-a întors. Apoi, Eugen Nicolicea a spus: ”Este un scandalagiu in comisie!”.
12. A mai fost adoptat un amedament care este în favoarea etniilor, atunci când vine vorba de drepturile persoanei vătămate:
La articolul 81, alineatul (1), litera g2) se modifică și va avea următorul cuprins:
g2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înţelege a oricărei soluţii de netrimitere în judecată, atunci când nu înţelege limba română, în cazul persoanelor care aparțin unei minorități naționale comunicarea se realizează în limba maternă. (Márton Árpád, deputat UDMR)
13. A fost adoptat un amendament care stabilește definiția suspectului. Propunerea era a Ministerului Justiției:
”Persoana cu privire la care din probele sau indiciile temeinice existente în cauză, rezultă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect”. Ministerul Justiției
14. A fost adoptat un amendament prin care ICCJ judecă și infracțiunile săvarșite de chestori, de generali, mareşali şi amirali.”
La articolul 40, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de chestori, de generali, mareşali şi amirali.”
15. Ministerul Justiției a propus un amendament la articolul 15, prin care ”suspiciuni rezonabile” a fost inlocuit cu ”indicii temeinice”, care a fost adoptat:
”Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acestuia”
16. A mai fost adoptat un amendament. Alineatul (5) al articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul procesului penal cu respectarea principiului egalităţii de arme."
La articolul 10, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51) cu următorul cuprins:
"(51) Încălcarea drepturilor prevăzute la acest articol se sancționează cu nulitatea absolută a actelor efectuate cu nesocotirea acestora."
17. A mai fost adoptat un amendament la articolul 4 care prevede, la alineatul 7, că organele judiciare trebuie să comunice și soluțiile de achitare, dacă au dat informații despre începerea urmării penale:
(7)”Dacă organele judiciare au comunicat public date si informatii privind inceperea urmaririi penale, luarea unor masuri preventive sau trimiterea in judecata a unei persoane acestea sunt obligate sa comunice in mod similar si solutiile de achitare, clasare sau incetare a procesului penal, iar soluțiile de achitare de către instanța de judecată”
18. În deschiderea ședinței a fost adoptat un amendament prin care este interzis autorităților publice să se refere la inculpați ca și cum ar fi condamnați:
„(3) În cursul urmăriii penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri li nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum aceste ar fi fost condamnate (PSD și UDMR)
Ce s-a disucutat miercuri, în ședință
PSD a propus miercuri, în comisia Iordache, un amendament prin care procurorii pot fi trași la răspundere penal, dacă inculpatul pe care l-au reținut 24 de ore sau l-au arestat preventiv a fost, în final, achitat de instanță.
Amendamentul prin care procurorii sunt pasibili penal dacă inculpatul este achitat de instanță a fost dezbătut la finalul ședinței. Nu a fost votat, ci doar dezbătut. Iată forma amendamentului:
La articolul 539, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alinat 3, cu următorul cuprins:
„Reprezinta privare nelegală de libertate orice masură preventivă privativă de libertate dispusă intr-o cauza in care persoana a fost achitată cu excepția cazului în care survine dezicriminarea faptei a urmare a modificărilor legislative intervenite ulterior pentru orice motiv sau daca la data dispunerii măsurii privării de libertate există o cauză de încetare a procesului penal” (PSD)
În replică, Stelian Ion, deputat USR, a atras atenția asupra gravității implicațiior acestui amendament, întrucât intimidează organele judiciare.
"Magistratul, evident, că poate fi supus unei astfel de măsuri, pentru că propunerea presupune ca atunci când a fost dispusă o astfel de măsură şi în urma judecăţii s-a dispus achitare se consideră din start că avem de a face cu o lipsire nelegală de libertate, ceea ce e foarte grav, pentru că unele sunt temeiurile pentru arestarea preventivă, spre exemplu, şi altele sunt temeiurile pentru condamnare. Aşa încât propunerea nu face decât să intimideze organele judiciare să se gândească de 10 ori înainte de a dispune o astfel de măsură, pentru că, în cazul în care s-ar dispune achitarea, vor fi trase la răspundere. Pe de altă parte, dacă totuşi au dispus o asemenea măsură, evident că vor fi tentate să dispună condamnarea acelei persoane tocmai pentru a nu fi trase la răspundere. Deci, e de o gravitate fără precedent", a spus Stelian Ion, la finalul şedinţei Comisiei speciale pentru elaborarea legilor Justiţiei.
