Astărăstoae a declarat, într-o conferinţă de presă, că în luna aprilie Comitetul Permanent al Medicilor Europeni a adoptat un manifest pentru anul electoral 2014, care a fost înaintat tuturor ţărilor care participă la alegerilor europarlamentare şi în care se pledează pentru abordarea principiului "sănătate în toate politicile".
El a precizat că în Comitetul Permanent al Medicilor Europeni sunt reprezentate asociaţiile medicale naţionale din 32 de ţări, iar ca membri asociaţi celelalte structuri europene şi mondiale ale medicilor.
"La Comitetul Permanent al Medicilor Europeni s-a discutat despre sistemul de sănătate şi despre prognoza de dezvoltare a acestuia şi s-a redactat un manifest care a fost înaintat în toate ţările care participă la alegeri pentru Parlamentul European, cu rugămintea de a deveni temă principală de dezbatere astfel încât viitorul Parlament European să voteze o serie de recomandări şi directive pentru a creşte starea de sănătate a populaţiei", a spus Astărăstoae.
Preşedintele Colegiului Medicilor a precizat că în analiza respectivă se menţionează că este necesară o supraveghere atentă a stării de sănătate a populaţiei, ceea ce va impune un număr crescut de profesionişti, estimarea pentru ţările din Vestul Europei fiind că până în anul 2020 vor exista peste 200.000 de posturi de medici vacante care vor trebui acoperite.
El a spus că, potrivit aceleiaşi estimări, ţările dezvoltate îşi vor permite să finanţeze, prin bugetele pe care le au, posturile de medici vacante, însă unităţile de învăţământ din aceste ţări vor putea şcolariza doar 20-30 la sută din necesar.
"Atunci, acele ţări îşi vor rezolva problema de sănătate luând medici din ţările în care aceştia sunt prost plătiţi, blamaţi, condamnaţi, dar care sunt bine pregătiţi profesional, pentru că învăţământul din aceste ţări este încă performant, şi România se află pe primul loc pe ghidurile de recrutare", a explicat Astărăstoae.
El a precizat că, în luna aprilie, Colegiul Medicilor din România a făcut un apel către cei care participă la alegerile europarlamentare să introducă drept principală temă de dezbatere în campanie starea sănătăţii în România, modalitatea prin care Parlamentul European, prin Uniunea Europeană, poate lua anumite măsuri.
"A început campania electorală şi nu s-a întâmplat nimic. Am plecat de la premisa de bună-credinţă şi am spus că partidele noastre politice, fiind atât de epuizate de grijile ţării şi fiind atât de ocupate, poate nu au ştiut", a spus Astărăstoae, precizând că CMR le-a transmis reprezentanţilor partidelor politice din România acest manifest al Comitetului Permanent al Medicilor Europeni.
El a arătat că importante sunt profilaxia şi prevenţia în domeniul sănătăţii, iar pentru realizarea acestora sunt necesare proiecte care trebuie finanţate, adăugând la nivelul Uniunii Europene doar 3 la sută din bugetul sănătăţii este alocat pentru astfel de proiecte, în timp ce în România acest procent este de doar 1,02 la sută din bugetul Sănătăţii.
"Aici este ipocrizia tuturor politicienilor din Uniunea Europeană şi din afara ei. Nu o să auziţi pe niciunul care să nu spună cât de importantă este profilaxia şi prevenţia. Acestea nu se fac cu vorbe, ci cu proiecte care trebuie să fie finanţate", a mai spus preşedintele CMR, susţinând că dacă se doreşte prevenţie în sănătate atunci trebuie realizate politici intersectoriale.
