Încă de anul trecut, Negoiţă s-a implicat într-un parteneriat cu oficialităţile oraşului Hamburg, acestea oferindu-se să acorde consultanţă primăriei Sectorului 3 în procesul de reformă administrativă. În acest sens, miercuri, la Bucureşti, revine managerul districtului Eimsbüttel din Hamburg, Torsten Sevecke. Am fost curioşi să aflăm dacă primăria sectorului bucureştean a făcut vreun progres faţă de momentul precedentei vizite a lui Sevecke, cea din vara lui 2014, aşa că l-am abordat pe edilul german, care a avut disponibilitate pentru un scurt dialog cu noi.
Ar putea să existe voci care să se întrebe de ce a hotărât primarul unui district din Hamburg să colaboreze cu primarul unui sector din Bucureşti. Care este miza şi care sunt beneficiile unei asemenea colaborări?
În mod evident, Hamburgul şi Bucureştiul sunt două oraşe destul de diferite. Hamburg este un oraş de tradiţie din Germania, care şi-a fundamentat existenţa în jurul portului. Suntem, aşadar, un oraş cu intense perspective comerciale, derivate din deschiderea pe care o dăm Germaniei către lume, prin port. Bucureştiul este, din acest punct de vedere, destul de diferit, pentru că nu are acest beneficiu geografic. Însă există asemănări între oraşele noastre. Populaţia, spre exemplu, este aproape similară, iar districtul pe care eu îl conduc este esemănător cu Sectorul 3 al Bucureştiului. Miza colaborării este aceea de transferare a cunoştinţelor noastre în domeniul administraţiei către Sectorul 3. În urmă cu câţiva ani, domnul Robert Negoiţă m-a abordat pentru a-mi solicita ajutorul şi nu l-am putut refuza pentru că sunt foarte puţini primari, cel puţin din câţi ştiu eu, care să fie atât de deschişi la un schimb de experienţă şi la o colaborare în domeniul reformei administrative. Mi s-a părut că este o ocazie bună să cunosc şi alte modele administrative şi să ajut la reorganizarea lor.
„României nu îi poate face deloc rău un pic din mentalitatea germană”
Colaborarea dumneavoastră cu Sectorul 3 este arondată doar domeniului reformei administrative sau există şi alte proiecte comune?
În timp, ceea ce a început ca un proiect de dezvoltare a administraţiei, s-a transformat într-un parteneriat în toată regula. În domeniul educaţiei spre exemplu, primarul Robert Negoiţă a hotărât introducerea predării în limba germană în una dintre şcolile din sector şi urmează să dezvoltăm o serie de programe de schimb între profesorii germani şi cei români. Aprofundăm astfel relaţia noastră de la o consultare strict tehnică, în domeniul birocratic, la una mai amplă, cu implicaţii educaţionale şi culturale. Noi, în Hamburg, respectăm diversitatea culturală pentru că suntem un oraş foarte cosmopolit. Aşa a făcut istoria să se întâmple. Pe cale de consecinţă, suntem de părere că un strop de cultură română în Germania nu strică, la fel cum României nu îi poate face deloc rău un pic din mentalitatea germană.
În ceea ce priveşte problema reformei administrative, care sunt principalele contribuţii pe care le aduceţi în sector?
La primele discuţii cu primarul Negoiţă, acesta ne-a comunicat că ar dori să construiască o administraţie locală plecând de la modelul german. Noi am fost sceptici la început, pentru că nu am crezut că aşa ceva este posibil. În gândirea unor procese administrative trebuie să ţinem cont şi de rigorile legale care produc birocraţia. Este clar că la început eram total străini de aceste elemente. Am căzut de acord că putem interveni pentru a ajuta la fluidizarea fluxului de documente şi la simplificarea unor proceduri interne mai anevoioase. În timpul colaborării însă, am reuşit, alături de domnul primar, să extindem aceste deziderate foarte simpliste, la abordări mai ample referitoare la filosofia administrativă şi la fundamentarea unor valori care să stea la baza dialogului instituţional cu cetăţenii. Este un parteneriat dinamic şi adaptativ care va produce rezultate benefice pentru Sectorul 3.
„Este important ca solicitările civice să fie asociate unei dorinţe de dialog” - TORSTEN SEVECKE
Care au fost principalele probleme pe care le-aţi observat atunci când aţi început proiectul de reformă?
Mai degrabă ar trebui să încep cu lucrurile bune pe care le-am observat. Oamenii din primărie lucrau foarte bine în echipă şi au înţeles de la început că acţiunea de reformă este una necesară. Este meritul domnului Negoiţă că a reuşit să comunice foarte bine venirea noastră la nivelul primăriei, pentru că asta a făcut ca oamenii să fie foarte deschişi la observaţiile şi sfaturile noastre. De multe ori, mai ales în instituţii foarte birocratizate, aşa cum sunt administraţiile publice locale, funcţionarii sunt reticenţi la schimbare. A fost bine că în Sectorul 3 din Bucureşti lucrurile nu au stat aşa. Este drept că am observat o serie de gripaje şi de gestionări mai puţin eficiente ale actelor în instituţie însă, până la urmă, ne aşteptam la aşa ceva, acesta fiind şi motivul pentru care am început să colaborăm.
Reţelele wi-fi în parcuri, o viziune adaptativă a primarului Negoiţă la nevoile cetăţenilor europeni
Care este cel mai important lucru de care un primar poate ţine cont în gestionarea administraţiei publice locale?
Din experienţa mea, un primar trebuie să ştie întotdeauna să se adapteze la context. Flexibilitatea este cheia. Asta nu exlude rigoarea. Orice administraţie publică se bazează, pentru motive bine întemeiate, pe birocraţie. Însă când spun flexibilitate, mă refer în primul rând la abilitatea de a înţelege dezvoltările urbanistice şi de a răspunde la ele, de a înţelege oportunităţile şi de a profita de ele în beneficiul cetăţenior. Pentru Hamburg, pot să vă dau un exemplu ce ţine de districtul pentru care eu sunt responsabil. Am hotărât la un moment dat transformarea clădirii de Chimie Fizică în Centrul German Computerizat pentru Climă. Această hotărâre a fost un rezultat al filosofiei noastre de adaptare, pentru că Hamburg este unul dintre cele mai importante centre de analiză climatologică din lume şi noi ne-am hotărât, în Hamburg- Eimsbüttel, să îmbrăţişăm această direcţie de cercetare şi să ne adaptăm la potenţialul acesteia. În ultimele discuţii pe care le-am avut cu Robert Negoiţă, am înţeles că vrea să retehnologizeze şcolile din subordinea sa. Este o reacţie de adaptare la cerinţele pieţei, care urmăreşte integrarea profesională a unor tineri fluenţi în folosirea noilor tehnologii. Înţeleg, de asemenea, că domnul primar vrea să introducă reţele wi-fi în parcuri. Şi acesta este un semn de adaptare la nevoile cetăţenilor. În Europa, astfel de reţele sunt foarte des întâlnite şi mă bucur să văd că şi Sectorul 3 va semăna mai mult cu Europa, ca urmare a implementării acestei viziuni adaptative.
În România, cetăţenii au devenit din ce în ce mai asertivi în raporturile lor cu mediul politic şi cu administraţia publică. Cum sunt gestionate aceste situaţii în Hamburg?
Este foarte bine că cetăţenii caută să îşi apere drepturile. Până la urmă, demersurile societăţii civile sunt unitatea de bază a democraţiei europene. Este un semn că democraţia românească devine mai puternică. Totuşi, este important ca solicitările civice să fie asociate unei dorinţe de dialog. Noi, în Hamburg, suntem foarte deschişi la comunicarea cu cetăţenii şi întotdeauna căutăm să rezolvăm solicitările lor. Domnul Negoiţă m-a informat, într-un briefing scris, pe care mi l-a transmis înainte de venirea mea în România, că a instituit un sistem de comunicare bazat pe consilieri civici care să preia solicitările cetăţenilor şi să medieze relaţia cu primăria. Este un artificiu foarte interesant care facilitează dialogul între primărie şi cetăţeni. Este o soluţie binevenită pentru că ajută cetăţenii să se informeze mai coerent şi să comunice mai rapid cu primăria. Cred că dialogul constituie soluţia şi demersul domnului Negoiţă arată că şi Domnia sa crede acelaşi lucru.
