Din cetatea sucilor, cucerită de romani ce se întindea pe două hectare au mai rămas astăzi doar zidurile, însă, în ciuda trecerii anilor, construcția este cel mai bine păstrat sit din Oltenia.
Cercetările arheologice au scos la iveală existența unui hypocaust, un sistem de încălzire care a inspirat și tehnologiile din zilele noastre. Despre Cetatea Sucidava se spune că are o zeiță protectoare, pe Nemesis, zeița echilibrului în univers.
Rămășițele cetății ne poartă în îndepărtate epoci ale civilizației: o construcție originală pentru acele vremuri, o cameră termală, o bazilică paleocreștină, despre care nea Gică le povestește vizitatorilor cu lux de amănunte: „Uitați, e cărămidă foarte bine frământată și arsă. Priviți și liantul. Specialiștii nu au reușit să stabilească o formulă pentru liantul cu proprietăți fantastice, care rezistă de mii de ani“.
Însa, atracția principală a cetății este fără doar și poate „fântâna secretă“, descoperită întâmplător în anul 1958 de câțiva hoți de cărămizi. Menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor, fântâna este un monument unic în arhitectura romano-bizantină. Ceea ce o face specială este faptul că este forată în plan înclinat, nu pe verticală, așa cum știm că sunt fântânile.
Situată la 18 metri adâncime fântâna captează un izvor de apă aflat la 14 metri în exteriorul zidurilor cetăţii. Încă de la intrarea în fântână parcurgi o altă lume, încărcată de istorie. Plafonul din dreptul izvorului avea formă de piramidă, ceea ce face ca apa să fie mai pură.
Legenda spune că apa din fântână aduce noroc și are puteri nebănuite, mai ales în iubire: îi uneşte pe cei despărţiţi, oferindu-le un trai armonios alături unul de celălalt. Tinerii căsătoriţi, oamenii din zonă şi turiştii vin să bea apă din izvorul cu apă cristalină şi îşi pun o dorinţă după fiecare înghiţitură.
