Recensământul organizat în 2021 indică faptul că în România, din cele 19,05 milioane de români, cei mai mulți sunt creștini ortodocși: aproape 14 milioane. Cu mai bine de două milioane mai puțin față de statisticile anterioare, realizate în 2011, dar numărul celor care îşi afirmă bucuroşi credinţa în Iisus tot este impresionant, mai ales că ortodocșilor li se alătură și românii care au îmbrățișat alte confesiuni creștine - romano-catolicii (aproximativ 770.000), reformații (circa 500.000), penticostalii (peste 400.000) și alții (baptiștii, adventiștii, evanghelicii etc
Pentru cei mai mulți dinte aceștia, rugăciunea „Tatăl nostru” - numită şi „Rugăciunea Domneasscă" - este extrem de familiară, dar puțini știu că este considerată de teologi și de experții în analiza cărților din Biblie cea mai importantă și cea mai puternică. Motivul? Pentru că a fost învăţată chiar de la Iisus, cel considerat de creştini Fiul lui Dumnezeu, şi pentru că este comună tuturor creştinilor, aflându-se în două dintre evangheliile sinoptice, în Evanghelia după Matei la capitolul 6: versetele 9-13 şi în Evanghelia lui Luca la capitolul 11: versetele 2-4. Potrivit acestor texte, Iisus i-a învăţat chiarl El pe primii apostoli cum să se roage Domnului.
Rugăciunea „Tatăl nostru” a fost învăţată de primii apostoli creştini direct de la Iisus
„Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău / Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta / Precum în cer, așa și pe pământ. / Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi / și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. / Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.”
Textele originale din evanghelii au fost scrise în greacă, apoi traduse în latină. În funcție de cei care au realizat traducerea, rugăciunea poate fi găsită în unele preluări şi în alte forme, cu mici diferenţe. Chiar şi astăzi se fac dezbateri aprinse pe aceste interpretări ale textelor originale. Cea mai recentă controversă este legată de versul „Și nu ne duce pe noi în ispită”. Papa Francisc, de exemplu, a publicat recent o meditaţie asupra acestei rugăciuni, în care spune că Dumnezeu nu are cum să-l ducă pe om în ispită (sau disperare) și în care a explicat şi argumentat părerea sa, indicând ca potrivită o altă traducere pentrul acel vers, și anume „Nu ne părăsi pe noi în ispită”.
