UPDATE 00.00 - Pierderile armatei ruse în Ucraina în luna mai au crescut dramatic din cauza ofensivei din regiunea Harkov, cu o medie de peste 1.000 de morți și răniți pe zi, relatează New York Times, citând citând servicii de informații americane și NATO. Conform New York Times, armata rusă recrutează 25-30.000 de oameni pe lună, ceea ce este aproximativ egal cu numărul pe care îl pierde, scrie Ukrainska Pravda.
UPDATE 23:25 - Franţa: Nu se pune problema de a lăsa Moscova "să absoarbă" Ucraina, dar fără a trimite trupe (Bardella)
Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a dat asigurări joi că nu va lăsa "imperialismul rus să absoarbă un stat aliat precum Ucraina", în timp ce a insistat că va refuza trimiterea de soldaţi francezi pe teritoriul ucrainean dacă va deveni prim-ministru în urma alegerilor legislative, notează AFP.
"Poziţia mea este foarte simplă faţă de acest conflict (...) Nu s-a schimbat niciodată. Este cea de a sprijini Ucraina şi de a evita o escaladare cu Rusia care este, vă reamintesc, o putere nucleară", a declarat el în cadrul unei dezbateri televizate cu actualul premier Gabriel Attal şi candidatul de stânga Olivier Faure.
Jordan Bardella, al cărui partid este marele favorit la alegerile din 30 iunie şi 7 iulie, a subliniat că trimiterea de trupe franceze în Ucraina ar reprezenta "un risc de cobeligeranţă", "deci un risc de escaladare în ce priveşte o putere (...) nucleară".
În opinia sa, această poziţie izolează Franţa şi faţă de partenerii săi europeni.
"Există multe ţări europene care, tocmai, nu doresc ca soldaţii lor să fie trimişi în Ucraina", a declarat el.
UPDATE 23.00 - Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat joi în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, informează agenţiile EFE și Agerpres.
Ea a prezentat această concluzie în faţa liderilor celor 27 de state membre ale UE, reuniţi joi şi vineri la un summit la Bruxelles pentru a discuta – pe lângă numirile în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare – despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina.
Preşedinta Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice.
Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.
UPDATE 22:10 - Preşedintele Bulgariei nu mai participă la summitul NATO, fiind în dezacord cu politica guvernului de la Sofia de susţinere a Ucrainei
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, nu intenţionează să participe la summitul NATO care se va desfăşura la Washington în perioada 9-11 iulie, a transmis joi biroul său de presă, potrivit agenţiei DPA.
El şi-a motivat această decizie prin dezacordul său faţă de politica guvernului de la Sofia privind Ucraina. Deşi Bulgaria trece din 2021 printr-o criză politică perpetuă, cu alegeri anticipate şi guverne interimare succesive, aceste guverne au sprijinit Ucraina în războiul cu Rusia, inclusiv cu arme şi muniţii, în pofida relaţiilor tradiţionale apropiate între Bulgaria şi Rusia.
Preşedintele Rumen Radev refuză să conducă delegaţia bulgară la summitul NATO, ca urmare a divergenţelor cu guvernul asupra unor poziţii ale Bulgariei la summit, a precizat biroul său de presă într-un comunicat.
Concret, aceste divergenţe privesc obligaţiile pe care Bulgaria şi le asumă în războiul din Ucraina, se adaugă în text. În acesta preşedinţia bulgară ţine totuşi să amintească faptul că Rumen Radev a condamnat agresiunea rusă asupra Ucrainei încă din prima zi a războiului.
UPDATE 20:25 - Rusia nu este capabilă să realizeze "străpungeri semnificative" pe frontul din Ucraina, remarcă secretarul general al NATO
După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze "străpungeri semnificative" pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat AFP.
"În primăvară au încercat din nou să lanseze o ofensivă, dar până acum au obţinut doar câştiguri limitate (...) Noi nu avem alte indicii sau motive să credem că Rusia are capacităţile ori forţa de a realiza străpungeri semnificative", a explicat Stoltenberg.
Totuşi, el a avertizat că trupele ruse vor continua probabil să exercite presiune pe diferite sectoare ale frontului şi să-şi multiplice atacurile aeriene.
"Dar ceea ce noi am constatat este că ucrainenii au fost capabili să reziste", a continuat secretarul general al NATO. "Au fost capabili să continue să le provoace pierderi grele invadatorilor ruşi, pe liniile de front, dar şi cu loviturile în profunzime", a detaliat el.
UPDATE 20.00 - Trupele ucrainene au respins forțele ruse din cartierul Kanal din estul orașului Ceasiv Iar, situat în regiunea Donețk, a declarat joi Nazar Voloșin, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe Khortytsia, pentru agenția Interfax-Ucraina.
După ce au capturat Avdiivka în februarie, forțele ruse și-au îndreptat atenția către Ceasiv Iar, un oraș care le poate deschide pentru noi avansuri în regiunea Donețk.
UPDATE 18.00 - Preşedintele Klaus Iohannisva participa, în perioada 27-28 iunie, la reuniunea Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, iar la sosire acesta a spus că, în cadrul şedinţei, se vor concentra pe decizia cu privire la funcţiile de conducere UE la nivel înalt şi pe adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029.
”Astăzi, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, ne vom concentra pe decizia cu privire la funcţiile de conducere UE la nivel înalt şi pe adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
”Vom avea, de asemenea, discuţii aprofundate referitoare la continuarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitate şi apărare, competitivitate, Marea Neagră şi migraţie”, mai spune şeful statului în mesaj.
UPDATE 16:55 - Preşedintele Zelenski a semnat un pact de securitate Ucraina - Uniunea Europeană
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi, la Bruxelles, un pact de securitate cu Uniunea Europeană, la un summit al liderilor din statele membre, informează dpa.
Preşedintele Zelenski a semnat acordul în cadrul unei ceremonii alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Acordul este rezultatul unor discuţii între cele 27 de state membre ale Uniunii care au durat câteva luni până s-au convenit termenii sprijinirii de către UE a securităţii pe termen lung a Ucrainei.
Pe lângă noi planuri pentru o cooperare mai strânsă între industria de apărare din Ucraina şi UE, acordul conţine şi o nouă procedură de consultare în situaţii de criză. În cazul în care Rusia va ataca din nou Ucraina după actuala invazie sau foloseşte arme nucleare în timpul războiului în curs, UE şi Ucraina trebuie să organizeze consultări de urgenţă în termen de 24 de ore, la cererea oricărei dintre cele două părţi, pentru a discuta despre un posibil sprijin.
UPDATE 16.00 - Rusia ia în considerare o posibilă scădere a nivelului relaţiilor sale diplomatice cu Occidentul din cauza implicării tot mai mari a SUA şi a aliaţilor lor în războiul din Ucraina, dar nu a luat încă nicio decizie în acest sens, a anunțat joi Kremlinul, potrivit Reuters.
„Problema reducerii nivelului relaţiilor diplomatice este o practică standard pentru statele care se confruntă cu manifestări neprietenoase sau ostile”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, întrebat despre posibilitatea unei astfel de acţiuni.
„Din cauza implicării tot mai mari a Occidentului în conflictul din Ucraina, Federaţia Rusă nu poate să nu ia în considerare diverse opţiuni pentru a răspunde unei astfel de intervenţii occidentale ostile în criza ucraineană”, a afirmat Peskov, potrivit Agerpres.
În conferinţa sa de presă zilnică, Dmitri Peskov a mai declarat că nu a fost luată încă nicio decizie în această privinţă şi că Rusia analizează diferite modalităţi de a răspunde Occidentului.
UPDATE 14:10 - Aproximativ 100.000 de migranţi care au obţinut recent cetăţenia rusă au fost mobilizaţi şi trimişi în zona „operaţiunii militare speciale” (aşa cum numeşte Moscova războiul pe care l-a declanşat în Ucraina în februarie 2022), a declarat joi preşedintele Comitetului rus de anchetă, Aleksandr Bastrîkin, citat de EFE și Agerpres.
UPDATE 12:00 - O uzină chimică din regiunea Tver din Rusia a fost ținta unui atac cu dronă în cursul nopții de joi spre vineri, potrivit autorităților locale, citate de agenția de presă de stat RIA, informează Reuters.
RIA nu a furnizat niciun detaliu cu privire la atac sau la amploarea pagubelor.
Combinatul chimic Redkinski produce o serie de substanțe chimice, inclusiv cele utilizate în industria aeronautică și spațială, se arată pe site-ul operatorului uzinei.
UPDATE 11:20 - Ucraina a declarat joi că a respins un atac întreprins de un grup de sabotaj şi de recunoaştere într-o a treia zonă de frontieră în regiunea Harkov (nord-est), unde forţele ruse acţionează intens în alte două sectoare distincte, conform EFE preluat de Agerpres.
Potrivit canalului Telegram ucrainean DeepState, luptele ar continua în sectorul Sotniţki Kazaciok, localitatea în care Rusia a lansat acest nou atac.
Cu toate acestea, un purtător de cuvânt ucrainean a asigurat că forţele Kievului controlează situaţia din zona respectivă.
„Ieri (miercuri) inamicul a încercat să desfăşoare operaţiuni de luptă în direcţia localităţii Sotniţki Kazaciok în regiunea Harkov”, a declarat joi la televiziunea publică purtătorul de cuvânt al Gărzii de frontieră ucrainene, Andrii Demcenko.
UPDATE 10:00 - O uzină chimică din regiunea Tver din Rusia a fost ținta unui atac cu dronă în cursul nopții de joi spre vineri, potrivit autorităților locale, citate de agenția de presă de stat RIA, informează Reuters.
RIA nu a furnizat niciun detaliu cu privire la atac sau la amploarea pagubelor.
Combinatul chimic Redkinski produce o serie de substanțe chimice, inclusiv cele utilizate în industria aeronautică și spațială, se arată pe site-ul operatorului uzinei.
UPDATE 7:10 - Cu cât forțele armate ucrainene sunt mai echipate cu arme occidentale și cu cât este mai mare zona pe care le pot desfășura, inclusiv în interiorul Rusiei, cu atât se vorbește mai mult de negocieri. Noul ”plan de pace” al lui Putin, care include cedarea mai multor teritorii de către Kiev către Moscova, pune în încurcătură SUA și aliații săi. Liderul de la Kremlin spune răspicat: ”Predați-vă sau muriți” ucrainenilor, chiar dacă pare că și-a redus pe moment obiectivele de cucerire a întregii țări vecine.
Cei familiarizați cu oficialii ruși vor aprecia această ultimă detașare de realitate, în special cererea ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu ocupantului, în ciuda faptului că a primit peste 160 de miliarde de dolari în ajutor de război extern și și-a întinerit sistemul de recrutare pentru a mobiliza mai mulți soldați, spune Oleksandr Moskalenko, un expert de la CEPA, un think tank din Washington, potrivit MSN, relatează Ziare.com.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Noul ”plan de pace” al lui Putin care pune SUA și aliații în mare încurcătură: Predați-vă sau muriți!
UPDATE 5:20 - Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri că intransigenţa manifestată atât de Rusia, cât şi de Occident, face imposibil de evitat escaladarea războiului din Ucraina, conflict în care niciuna dintre tabere nu este capabilă să o înţeleagă pe cealaltă, relatează agenţia EFE.
"Dacă aveţi două părţi şi fiecare consideră din punctul său de vedere că nu ar trebui învinsă, şi niciuna nu vrea să vadă cum vede cealaltă lucrurile, atunci este clar că acest război nu va face decât să escaladeze", a spus Vucic în faţa presei sârbe la Bruxelles.
Occidentul, argumentează preşedintele sârb, crede că dacă Rusia câştigă războiul în Ucraina, atunci se va prăbuşi dominaţia economică şi politică occidentală şi de asemenea armata rusă va ataca apoi alte ţări.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că, dacă pierde războiul, Rusia va dispărea ca ţară aşa cum este ea acum, şi în plus liderul de la Kremlin "nu-şi poate permite ca moştenirea sa politică să fie o înfrângere", explică Aleksandar Vucic.
Prin urmare, trebuie doar să evaluăm onest poziţiile celor două tabere pentru a vedea "că este imposibil să se evite escaladarea", a concluzionat preşedintele sârb.
El a salutat o iniţiativă chineză de promovare a păcii şi de creare a condiţiilor pentru negocieri, dar crede că este foarte puţin probabil ca aceasta să reuşească.
