„În această situaţie extraordinară nu ne putem comporta ca în vremuri normale. Deci procedura de aderare la UE şi NATO nu se poate face aşa cum a fost până acum”, a declarat Albin Kurti într-un interviu acordat săptămâna aceasta la Pristina.
„Este imperativ ca Bruxelles-ul, capitala UE şi a NATO, să regândească o nouă modalitate de a se extinde în Balcanii de Vest”, a insistat Kurti.
Fostul militant pentru independenţă şi deţinut politic, acum şef al guvernului, a deplâns cursul evenimentelor din Ucraina.
„Este şocant. Este greu de crezut ce vedem că se întâmplă. Dar nimeni nu poate afirma că este surprins”, a apreciat el.
Rusia este principalul aliat al Belgradului în refuzul său de a recunoaşte independenţa Kosovo, fosta sa provincie cu majoritate albaneză, proclamată în 2008, ceea ce îi blochează calea către aderarea la ONU. Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate.
În schimb, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a refuzat să impună sancţiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei.
În consecinţă, Albin Kurti solicită Uniunii Europene şi NATO să-şi consolideze flancul sudic în Balcanii de Vest, punând bazele unei aderări mai rapide a ţărilor din regiune la aceste blocuri.
Kurti s-a exprimat în trecut în favoarea unei foi de parcurs pentru aderarea la cele două instituţii, dar s-a confruntat cu o opoziţie din partea unor ţări.
Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Albania se află în diferite etape ale procesului de aderare la UE. Kosovo, a cărei independenţă nu este recunoscută de cinci ţări din UE, pare departe, deocamdată, de o astfel de perspectivă.
