O companie aeriană a introdus zboruri suplimentare, iar prețurile biletelor au crescut pentru expatriații care vor să aibă un cuvânt de spus la referendumul la care grecii vor fi întrebați dacă sunt sau nu de acord cu propunerile creditorilor internaționali, o decizie de care ar putea depinde viitorul Greciei în zona euro, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Konstantinos Dimitriou, un consultant în management care locuiește în Singapore, va lua avionul sâmbătă dimineață și va face o călătorie de 19 ore până la Atena pentru a vota în favoarea propunerilor creditorilor internaționali.
"Oportunitățile de a mă dezvolta pe care le-am avut în viață au venit, în parte, datorită relației Greciei cu Europa, nu doar datorită pașaportului meu elen", a spus el. Konstantinos Dimitriou a mai afirmat că și un apropiat se va întoarce de la New York în Grecia pentru a vota, la fel și doi prieteni din Dublin și un fost partener de afaceri din Suedia.
Născut în New Jersey, John Sitilides, specialist în relații internaționale care oferă consultanță Departamentului de Stat american privind chestiunile legate de Grecia, a spus că numeroși greci și greci americanizați din SUA fac lobby pentru ca apropiații și cunoscuții din țară să meargă la vot.
"Ei trimit e-mail-uri, transmit mesaje pe Facebook și Twitter, dau telefoane", a spus el.
Cei mai mulți îndeamnă pentru 'DA' la referendum, a spus Sitilides, un rezultat pe care susținătorii săi îl asociază cu menținerea Greciei în zona euro și cu o posibilă cădere a guvernului condus de premierul de stânga Alexis Tsipras.
Dimitriou a mai spus că aproape toți grecii pe care îi știe se întorc cu avionul acasă pentru a vota 'DA'.
Costurile piperate ale unui drum din America în Grecia i-ar putea descuraja însă pe unii, în contextul în care un bilet dus-întors de ultim moment New York-Atena poate ajunge la 1.400 de dolari, iar din alte zone — la 5.000 de dolari.
Grecia urmează să organizeze duminică un referendum privind acordul cu creditorii internaționali, un scrutin care ar putea decide viitorul său în cadrul zonei euro după ce nu a putut achita o rată de împrumut către Fondul Monetar Internațional (FMI) în valoare de 1,6 miliarde de dolari până la 30 iunie.