"Criminalitatea evoluează, cu ajutorul programelor malware fiind posibilă preluarea sub control a unui mare număr de calculatoare, găsirea de informații sensibile sau lansarea de atacuri pe scară extinsă", atrăgea atenția, în anul 2010, Cecilia Malmstrom, comisar pentru afaceri interne în precedentul executiv comunitar, tot în acel an fiind elaborate ultimele planuri ale Comisiei Europene la acest capitol.
Cecilia Malmstrom insista atunci pe necesitatea ca statele să-și construiască o capacitate de reacție rapidă în fața atacurilor cibernetice și să intensifice schimburile de informații. Sugestiile fostului comisar european au fost reunite, în anul 2013, într-o propunere de directivă europeană, care nu a reușit să treacă, nici până astăzi, de negocierile dintre guvernele naționale și eurodeputați.
Comisia ar urma să adopte, până la sfârșitul acestei luni, 'agenda asupra securității', document dedicat în special securității cibernetice.
"Accentul va fi pus pe folosirea instrumentelor existente, inclusiv a Centrului european de combatere a criminalității informatice", creat, în anul 2013, în cadrul Europol, afirmă o sursă europeană.
Totuși, în prezent Uniunea Europeană este dezarmată în fața atacurilor informatice.
"Mijloacele și mecanismele de securitate a rețelelor și de informare existente sunt pur și simplu insuficiente pentru o adaptare rapidă la schimbările pe frontul acestor amenințări și pentru a garanta un nivel comun ridicat de protecție în toate statele membre", subliniază executivul comunitar.
Amploarea atacurilor cibernetice efectuate de hackeri și dezvăluirea interceptărilor telefonice practicate masiv de serviciile secrete americane au determinat instituțiile europene să-și revizuiască întregul sistem de securitate informatică și de protecție a comunicațiilor.
Mai multe pe Agerpres.
