Relaţiile dintre Uniunea Europeană (UE) şi Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după ce Moscova a fost sancţionată pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei cu armament şi trupe, acuzaţii pe care ruşii le resping.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că abordarea Rusiei este "destul de clar" diferită faţă de UE. "Noi acceptăm că diverşi membri ai Parteneriatului Estic merg pe căi foarte diferite", a subliniat ea.
Cel mai important mesaj transmis de la Riga este că ţările partenere au "libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor", a declarat ministrul britanic de Externe Philip Hammond.
"Dacă Rusia ar fi fost un pic mai îngăduitoare, mai fermecătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoită să-şi compenseze neajunsurile prin tactici distructive şi de intimidare a vecinilor săi", a declarat preşedintele Consiliului European Donald Tusk.
"Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar daţi-mi voie să fiu sincer: frumuseţea contează", a adăugat el.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, înaintea summitului de două zile, în legătură cu luarea vreunei decizii care să "dăuneze intereselor" Rusiei. "Noi nu considerăm o tragedie aspiraţiile vecinilor noştri de a-şi consolida relaţiile cu UE", afirma el.
Moscova şi-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la faptul că programul Parteneriatului Estic - în care sunt incluse Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina - ar putea afecta interesele Rusiei. Însă oficiali UE au negat în mod repetat acest lucru.
"Daţi-mi voie să le răspund celor care pretind că Parteneriatul Estic este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este", a subliniat Tusk joi.
Însă războiul din Ucraina - declanşat după ce fostul preşedinte prorus a renunţat să mai semneze acorduri în vederea unei apropieri de UE, în 2013 - a condus la o regândire a politicii blocului european faţă de vecinii săi estici.
UE caută acum o abordare mai adecvată, care să înglobeze ambiţiile mai proeuropene ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, dar şi pe cele ale Armeniei, Azerbaidjanului şi Belarusului, pe care nu le interesează să devină membre UE.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat mulţumit, joi, să vadă că blocul european "demosntrează unitate şi solidaritate".
El a adăugat că acum există "dovezi puternice" potrivit cărora trupele ruse sunt active în estul Ucrainei, referindu-se la confirmarea de către observatorii OSCE a faptului că un militar care primeşte îngrijiri medicale în Ucraina este "într-adevăr un militar din cadrul trupelor ruseşti".
Poroşenko a subliniat că posibila aderare la UE rămâne în continuare un scop important şi că, pentru a-l atinge, Ucraina doreşte să întreprindă reforme, să lupte împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească mediul investiţiilor în ţară.
"Este un element-cheie să păstrăm uşa deschisă", a declarat el la o întâlnire a liderilor conservatori organizată înainte de summit.
Declaraţia finală a summitului urmează să recunoască "aspiraţiile europene şi opţiunile europene ale partenerilor în cauză", potrivit unui proiect al textului la care DPA precizează că a avut acces.
Însă ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi găzduieşte reuniunea, a atenuat orice aşteptări ale vreunei avansări în direcţia aderării la UE.
"Este necesar să spunem clar că uşa este deschisă. Dar pentru a intra este necesar să fii bine pregătit", a declarat Rinkevics pentru televiziunea publică letonă.
Potrivit proiectului declaraţiei, Ucraina şi Georgia nu obţin promisiunea liberalizării regimului vizelor de călătorie în UE începând din 2016.
Comisarul european Johannes Hahn, însărcinat cu Politica de Vecinătate, a declarat că este necesar ca Kievul şi Tbilisi să îndeplinească "câteva condiţii restante". Premierul georgian Irakli Garibaşvili şi-a exprimat speranţa finalizării "procedurilor tehnice" până la sfârşitul acestui an.
Summitul, care a început joi cu un dineu, urmează să anunţe în mod oficial un acord de împrumutare a Ucrainei cu 1,8 miliarde de euro. Blocul european s-a angajat totodată să ajute la generarea unor investiţii în valoare de două miliarde de euro pentru întreprinderi mici din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în următorii zece ani.
Numai 25 din cei 28 de lideri europeni participă la summitul de la Riga, alături de doar patru dintre cei şase omologi din ţările partenere.
Preşedintele azer Ilham Aliev şi-a anulat participarea cu o zi înainte de reuniune, trimiţându-l pe ministrul de Externe Elmar Mammadiarov.
Belarusul - ale cărui relaţii diplomatice cu UE au fost afectate de bilanţul slab în domeniile politic şi drepturilor omului - urmează să fie reprezentat tot de şeful diplomaţiei, Vladimir Makei.
