Rusia amenință Republica Moldova cu repetarea „scenariului ucrainean” și cu dezintegrarea micii țări de peste Prut.
Primul pe listă este senatorul Andrei Klimov, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, care lansează mesaje amenințătoare către Chișinău.
„Această doamnă are 50 de ani. Așa că a locuit în URSS până la 20 de ani. Ar trebui să cunosc istoria noastră comună și că nu ar trebui să încredeți Occidentului soarta poporului. [...] Populația ucraineană devine din ce în ce mai puțină în fiecare zi, cu grija lui Biden și a europenilor. Numărul populației pe teritoriile controlate de Kiev este deja de aproape 2 ori mai mic decât era în RSS Ucraineană. Pierderi totale în oameni depășesc, de altfel, întreaga populație a Moldovei. [...] Este într-adevăr Sandu atât de indiferentă față de moldoveni și atât de dependentă de Washington, servitorii săi europeni, încât este gata să repete politica sinucigașă a unor trădători naționali din Ucraina vecină precum Poroșenko și Zelenski?”, a notat Klimov pe canalul său de Telegram.
El este cel care nu a ezitat să amenințe și România, după ce a numit Republica Moldova drept ”ţară vecină” şi s-a întrebat, retoric, dacă Maia Sandu nu vrea să facă din R. Moldova o provincie a României, pe care a numit-o ”cea mai înapoiată ţară din NATO”. Klimov a susținut că „problemele catastrofale ale Ucrainei au început după lovitura de stat pro-occidentală în 2014, urmată de anularea neutralității constituționale existente până atunci și de proclamarea oficială a cursului Ucrainei către aderarea la NATO”, scrie agora.md.
Leonid Kalaşnikov, un alt influent membru al Dumei de Stat de la Moscova, președinte al Comisiei pentru CSI, afirmă clar că aderarea Moldovei la NATO ar putea duce la distrugerea acestui stat şi va fi privită de Rusia negativ, adică exact ca o „ameninţare la adresa securităţii” sale.
„Dacă Moldova vrea să-şi distrugă propriul stat, aceasta este cea mai bună cale (...). Dacă ei cred că, la fel ca Finlanda sau Suedia, pe furiş, rapid, profitând de situaţie, pot adera la NATO şi că nu li se va întâmpla nimic pentru asta în propria lor ţară, ar trebui să-şi amintească altceva. Faptul că Finlanda are două limbi oficiale şi îşi respectă poporul. Iar ei (Moldova) au Găgăuzia (...) şi Transnistria, care are o populaţie rusofonă şi care şi-a exprimat voinţa cu mult timp în urmă, la începutul anilor 1990", a spus Kalaşnikov.
O altă voce amenințătoare pentru R. Moldova este cea a deputatei Svetlana Jurova, fostă sportivă, campioană olimpică la patinaj viteză, și membră a partidului lui Putin - Rusia Unită.
"De obicei, reacţionăm la acţiunile care au loc. Moldova ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale. Ministerul rus de Externe va şti cum să răspundă" (la declaraţiile preşedintei Maia Sandu), a declarat Jurova.
Ce a declanșat furia Rusiei - Maia Sandu a vorbit despre urmările războiului din Ucraina
Amenințările de la Moscova, cu avizul Kremlinului, vin după ce președinta Maia Sandu ar fi sugerat, în urmă cu o săptămână de o posibilă aderare la NATO, chiar dacă nu a enunțat denumirea Alianței militare.
Într-un interviu pentru Politico, Maia Sandu a declarat că, în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o "discuţie serioasă" despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la "o alianţă militară mai largă". Președintele Republicii Moldova nu a numit deloc NATO în cadrul discuției cu prestigioasa publicație americană.
„Şi dacă la un moment dat, noi, ca naţiune, ajungem la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea (prevăzută de Constituţie, n.r.), acest lucru se va face printr-un proces democratic", a menționat Sandu.
Amenințările Chișinăului, regula regimului de la Moscova, „invocată” des după războiul din Ucraina
Nu este prima amenințare la adresa R. Moldova din partea oficialilor ruși. De exemplu, după ce președinta Maia Sandu a promulgat legea prin care se interzice afișarea și utilizarea simbolurilor folosite în actele de război din Ucraina, reacția ministerului rus de Externe nu s-a lăsat așteptată. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus - Maria Zaharova a transmis Chișinăului să se abțină de la anumite declarații, în caz contrar, „Rusia va răspunde, iar aceste răspunsuri vor fi dureroase”, potrivit agora.md.
„Nu am putut trece cu vederea peste declarațiile Maiei Sandu în legătură cu promulgarea acestei legi. În special, ea a spus că „locul unor asemenea simboluri este la coșul de gunoi al istoriei alături de alte simboluri barbare”. Cine asta spune? Cine și-a permis să spună asemenea cuvinte? Cine își permite asemenea afirmații în adresa unui simbol pentru care oamenii își dădeau viața, singur se va îndrepta la coșul de gunoi al istoriei”, a spus Zaharova, la o lună de la declanșarea războiului în Ucriana, în aprilie 2022.
Cel mia recent, exact în preajma Crăciunului pe rit nou, în decembrie 2022, viceministrul rus al afacerilor externe Mikhail Galuzin a declarat într-un interviu pentru presa din Rusia că Chișinău și NATO „și-ar fi intensificat cooperarea” în sfera militară și militaro-tehnică, fiind „un factor ce subminează într-o mai mare măsură securitatea R. Moldova”.
„După cum arată experiența, pomparea nesăbuită a unei țări cu arme occidentale sau desfășurarea contingentelor NATO pe teritoriul său nu adaugă deloc la securitatea și suveranitatea acesteia, ci, dimpotrivă, o apropie de dezastru. Trista experiență a Ucrainei de pe pământul moldovenesc, cred, se vede foarte clar”, a avertizat Galuzin, mai notează publicația de la Chișinău.
