În 2023, profesorii din România au declarat venituri de aproape 34 de milioane de euro obținute din meditații. Aceste date provin din declarațiile depuse la ANAF, însă părinții și experții sugerează că sumele reale ar putea fi mult mai mari, întrucât doar o mică parte dintre cadrele didactice își declară veniturile.
Cea mai mare parte a câștigurilor – în Capitală și Sibiu
Conform datelor oficiale, cele mai mari încasări au fost raportate de profesorii din București și județul Sibiu, unde a predat președintele Klaus Iohannis. În afară de aceste zone, cadrele didactice din Cluj și Timiș au înregistrat, de asemenea, venituri considerabile din meditații. În total, s-au obținut aproximativ 169 de milioane de lei, echivalentul a aproape 34 de milioane de euro.
Chiar dacă cifrele raportate sunt impresionante, părinții și sociologii consideră că suma reală este mult mai mare, deoarece puțini profesori declară toate veniturile obținute din meditații. Deși în România sunt peste 240.000 de cadre didactice, doar 12.000 dintre acestea, adică 5%, și-au declarat veniturile din meditații la ANAF. Darius, un elev care se pregătește pentru Bacalaureat, recunoaște că plătește 100 de lei pentru o sesiune de o oră și jumătate la română și matematică, într-un grup de 3-4 elevi, iar plata se face cash.
Noi măsuri pentru controlul meditațiilor
Începând din acest an, profesorii trebuie să completeze declarații de interese în care să specifice dacă oferă meditații și cu cine. Totodată, li se interzice să ofere ore suplimentare contra cost propriilor elevi, pentru a preveni eventualele conflicte de interese. Sorin Ionescu, directorul Colegiului Bănățean din Timișoara, a explicat că este „imoral” ca profesorii să facă meditații cu elevii din propriile clase, deoarece acest lucru poate duce la suspiciuni de favoritism și evaluări necorespunzătoare.
Tarifele pentru o sesiune de meditații variază considerabil, în funcție de materie și de zona geografică. În timp ce unele ore costă în jur de 60 de lei, altele pot ajunge până la 200 de lei pe sesiune. Pe de altă parte, Ciprian Necula, sociolog, avertizează că situația actuală agravează problema analfabetismului funcțional, deoarece nu toate familiile își permit să plătească pentru educație suplimentară.
„În România, școala este gratuită pentru copii, dar nu și pentru părinți,” a concluzionat o mamă, reflectând asupra costurilor ascunse ale sistemului educațional.
