Câți refugiați poate primi România, în criza din Ucraina
„Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”, a anunțat Vasile Dîncu, marți seara, la Parlament, citat de Agerpres.
Ministrul Apărării a precizat că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia.
„Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică\", a afirmat Dîncu.
Întrebat unde ar putea fi taberele de refugiați, Vasile Dîncu a spus că „sunt multe locuri, există un plan pregătit, nu știu harta acestor locuri, dar peste tot există. În marile orașe, în vecinătatea granițelor. Este o situație extremă când am avea niște fluxuri masive de refugiați”.
Cum se pregătește România pentru un val de refugiați din Ucraina - Unde va fi tabăra mobilă din Suceava
Vasile Dîncu, despre cel mai rău scenariu pentru România: „Cronica unei morți anunțate... De săptămâni întregi ne pregătim”
Despre cel mai rău scenariu pentru România în criza din Ucraina, Vasile Dîncu a explicat că „în momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional. Există un comitet care funcţionează, tot timpul se întâlnesc, în fiecare zi, pe această temă cu nivelul pregătirii. Acest lucru a fost pentru prima dată când a fost un fel de cronică a unei morţi anunţate, ca să folosesc o sintagmă literară, şi atunci de săptămâni întregi ne pregătim”.
România este amenințată de conflictul din Ucraina?
Întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România, el a răspuns că „populaţia poate să stea liniştită”.
„În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens. Eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru”, a mai precizat Vasile Dîncu.
Cum pot fi salvați românii care trăiesc în Ucraina
Țara noastră este pregătită pentu extragerea celor aproape 410.000 de români care trăiesc în Ucraina.
Potrivit MAE, în Ucraina, comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane). În regiunea Cernăuţi sunt 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români sunt: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.
Ministrul Apărării Naţionale a precizat că România este pregătită să-i extragă pe românii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie.
„Suntem pregătiţi ca, în cazul în care este nevoie, să fie extraşi din teritoriu”, a spus Dîncu, adăugând că deocamdată nu a fost anunțat că ar exista astfel de solicitări.
Ce șanse sunt să se evite un conflict armat, o invazie a Rusiei în Ucraina
Ministrul a mai punctat că există condiţiile pentru un conflict armat, dar şi speranţa unei dezescaladări în regiune.
„Există condiţii şi pentru un conflict armat, foarte multe condiţii, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. (...) Federaţia Rusă foloseşte diplomaţia şi în scopul de a influenţa, de a manipula, pentru că în acelaşi timp se declară că se retrag forţe şi că există aproape un calendar de retragere şi se acţionează şi militar, dar există speranţă pentru că s-a convocat, încă nu ştim chiar data, dar în scurt timp va avea loc şi un comitet NATO-Rusia, care nu era programat pentru că este ca urmare a discuţiei din ultima vreme. Din perspectiva aceasta, diplomaţii încă pot să vorbească\", a explicat Dîncu.
„Să sperăm că încă vor vorbi diplomații, nu militarii”, a adăugat minisrul Apărării.
