Alergia alimentară afectează aproximativ 8% dintre copiii sub 5 ani și până la 4% dintre adulți. Deși nu există o metodă anume pentru vindecare, unii copii își depășesc alergiile alimentare pe măsură ce înaintează în vârstă.
Este ușor să confundați o alergie alimentară cu o reacție mult mai comună cunoscută sub numele de intoleranță alimentară. Deși deranjează, intoleranța alimentară este o afecțiune mai puțin gravă care nu implică sistemul imunitar.
Simptome
Pentru unii oameni, o reacție alergică la un anumit aliment poate fi inconfortabilă, dar nu severă. Pentru alți oameni, o reacție alergică alimentară poate fi înspăimântătoare și chiar poate pune viața în pericol. Simptomele alergiei alimentare se dezvoltă de obicei în câteva minute până la 2 ore după consumarea alimentelor alergene. Rareori, simptomele pot fi întârziate cu câteva ore.
Cele mai frecvente semne și simptome ale alergiei alimentare includ:
- Furnituri sau mancarimi în cavitatea bucală
- Eritem în zona de contact (mai ales la copii sub 2 ani)
- Urticarie, mâncărime sau eczeme
- Umflarea buzelor, feței, limbii și gâtului sau a altor părți ale corpului
- Respirație șuierătoare, congestie nazală sau dificultăți de respirație
- Dureri abdominale, diaree, greață sau vărsături
- Amețeli, amețeli sau leșin
- Anafilaxia
La unii oameni, o alergie alimentară poate declanșa o reacție alergică severă numită anafilaxie. Acest lucru poate provoca semne și simptome care pun viața în pericol, inclusiv:
- Constricția și strângerea căilor respiratorii
- Un gât umflat sau senzația unui nod în gât care îngreunează respirația
- Șoc cu o scădere severă a tensiunii arteriale și un puls rapid
- Amețeli sau pierderea conștienței
- Tratamentul de urgență este esențial pentru anafilaxie. Netratată, anafilaxia poate provoca decesul.
Când mergem la medic
Consultați medicul dumneavoastră sau medicul alergolog dacă aveți simptome de alergie alimentară la scurt timp după masă. Dacă este posibil, consultați medicul de familie atunci când apare reacția alergică.
Diagnosticul alergiei alimentare este stabilit de catre medicul specialist alergolog pe baza anamnezei si al consultului clinic al pacientului. Suplimentar pot fi recomandate analize medicale de laborator care cuprin testarea cutanata rapida (cu obtinerea rezultatului in cateva minute de la aplicarea alergenului pe tegument) de tip prick test pentru izolarea alergenilor alimentari (dar nu si al aditivilor alimentari) si determinarea valorilor serice de anticorpi IgE totali si specifice pentru anumite proteine.
Tratamentul alergiei alimentare
Dupa identificarea alergenului alimentar medicul alergolog recomanda pacientului evitarea alimentelor care declanseaza aparitia simptomatologiei alergice si alcatuirea unui jurnal de alimentatie care sa permita monitorizarea pe termen lung a evolutiei bolii si prevenirea recaderilor.
Pacientii cu antecedente alergice severe de tipul socului anafilactic beneficiaza de tratament cu epinefrina injectabila in situatiile de urgenta, antihistaminice orale si medicatie corticosteroida in cazul formelor extinse de alergie carora li se asociaza angioedem.
Persoanelor cu istoric de soc anafilactic le este recomandata purtarea bratarilor sau colierelor speciale care avertizeaza asupra antecedentelor alergice si a unei gentute prevazute cu adrenalina injectabila care poate fi administrata in situatii de urgenta.
